FMI estimează, pentru 2008, o scădere a economiei româneşti de la 6%, anul trecut, la 5,4%

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează, pentru acest an, o temperare a creşterii economice româneşti, cu o scădere a avansului înregis­trat de produsul intern brut (PIB) de la 6% în 2007, la 5,4%, iar pentru 2009 Fondul prog­nozează o creştere de 4,7%, potrivit raportului FMI - "Perspective economice regionale".

Cea mai mare creştere a PIB-ului, în ţara noastră, s-a înregistrat în 2006, când aces­ta a atins un nivel de 7,9%. Bulgaria stă ceva mai bine decât România la acest capitol, pentru acest an fiind prognozată o creştere economică de 5,5% de la 6,2% cât s-a înregistrat anul trecut, iar pentru 2009 prognoza specialiştilor arată un avans de 4,8%.

Cea mai slabă evoluţie va marca PIB-ul din zona euro, care va urca, în acest an, cu 1,4% şi cu 1,2% în 2009. Zona euro este urmată de statele europene cu economii avansate. Aici, produsul intern brut va creşte cu 1,5% în acest an şi cu 1,4% în 2009. Cel mai bine stau economiile emergente ale Europei, unde se va marca o creştere a PIB de 5,5% în 2008 şi de 5,2% anul viitor.

De remarcat este tendinţa generală de scădere a PIB-ului. În Uniunea Europeană, însă, fac excepţie câteva state, în timp ce Marea Britanie va marca, şi în acest, şi anul viitor, o creştere economică stabilă, de 1,6%. În 2008, Ungaria va avea o creştere de 1,8%, iar în 2009, ritmul de creştere va atinge 2,5%. Estonia va urca, de la 3% în 2008, la 3,7% în 2009. Cehia, va avea o creştere economică de 4,2% în acest an şi va atinge 4,6% în 2009.

Europa se confruntă cu o scădere a ritmului de creştere economică, influenţată fiind de turbulenţele de pe pieţele financiare, inflaţia ridicată şi aşteptata recesiune - moderată ce-i drept, a Statelor Unite, transmite FMI, citat de NewsIn. Prognoza regională a FMI estimează că economiile avansate ale Europei se vor confrunta cu o scădere a ritmului în următorii 2 ani, la 1,5% în 2008 şi 1,4% în 2009, de la 2,8% anul trecut.

Inflaţia medie, în România, se va accentua până la 7% în 2008, de la 4,8% în 2007, urmând ca, în 2009, să se tempereze până la 5,1% şi să ajungă la 2,7% în 2013, an în care va îndeplini criteriul de aderare la zona euro privind inflaţia, arată estimările FMI.

Potrivit Tratatului de la Maastricht, unul dintre principalele trei criterii pentru aderarea la zona euro a unui stat este să aibă o rată medie a inflaţiei cu maximum 1,5 puncte procentuale peste nivelul celor mai performante trei economii din zona euro în termeni de creştere a preţurilor.

Băncile austriece asigură peste 30% din finanţarea externă a României

România se bazează puternic pe finanţare externă, iar peste 30% din aceasta este asigurată de bănci din Austria, ţară cu cea mai mare expunere din toate ţările occidentale pe finanţări acordate în Europa de Est, arată raportul Fondului Monetar Internaţional (FMI). De altfel, mare parte din ţările din Europa Centrală şi de Est au expuneri mari, în ceea ce priveşte finanţarea externă, pe o singură ţară de origine a fondurilor. Singurele ţări dependente de finanţare externă şi care îşi asigură finanţarea externă din surse diversificate sunt Cehia şi Polonia, potrivit raportului FMI.

"O asemenea concentrare a finanţării face din Europa emergentă vulnerabilă la dificultăţi sau la o criză a creditării în ţările avansate. Sistemele bancare care sunt puternic dependente de împrumuturi externe pentru a susţine creşterea portofoliului de credite s-ar putea confrunta cu o reducere bruscă a fondurilor sau cu o creştere rapidă a costurilor dacă ar avea loc o reevaluare semnificativă a expunerii băncii-mamă la ţara res­pectivă", se estimează în raport.

Cele mai expuse pe o singură sursă de finanţare sunt Ţările Baltice, care îşi acoperă fondurile externe în proporţie de 85% din Suedia.

Totuşi, ţara care asigură în cea mai mare măsură finanţarea externă a ţărilor din regiune este Austria, ce acoperă peste 40% din necesarul de fonduri externe din Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Serbia şi Slovacia şi peste 30% din cel al României. Italia furnizează peste 30% din finanţarea externă în Bulgaria, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina.

Datele FMI indică o expunere a băncilor austriece echivalentă cu aproape un sfert din activele bancare din Austria, cea mai mare din Europa Occidentală. Următoarea ţară ca expunere în finanţarea externă a regiunii este Suedia (10% din activele bancare), urmată de Italia şi Belgia (peste 5%), restul ţărilor occidentale cu bănci active în regiune având expuneri mult mai mici.

În acelaşi timp, băncile aus­triece au o pondere de peste o cincime (circa 22%) din stocul finanţărilor externe ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est, fiind urmate de instituţiile de credit din Germania şi Italia (peste 15% din total).

"Concentrarea expunerii bancare contribuie la vulnerabilităţile asociate cu dependenţa de finanţare externă, în special când implică finanţarea băncilor", se menţionează în raport.

Toate marile bănci austriece au prezenţă puternică în Europa Centrală şi de Est. Astfel, Erste Bank are afaceri puternice în România (unde deţine liderul pieţei bancare după active, Banca Comercială Româ­nă - BCR), Cehia (Ceska Sporitelna), Slovacia, Ungaria, Serbia şi Croaţia, în timp ce Bank Austria Creditanstalt coordonează afacerile grupului Unicredit în centrul şi estul Europei.

Raiffeisen, al treilea grup financiar din Austria, are una din cele mai extinse prezenţe bancare din estul Europei, iar Volksbank, al patrulea creditor austriac, are de asemenea subsidiare în mai multe ţări estice.

Pe partea de finanţări publice pe termen lung activează în regiune şi Dexia Kommunalkredit (Dexia-Kom), un joint- venture cu sediul la Viena între grupul franco belgian Dexia şi Kommunalkredit, liderul din domeniul finanţării sectorului public în Austria.

Datoria externă a României pe termen mediu şi lung a cres­cut în primele două luni ale acestui an cu 1,9% faţă de finalul anului trecut până la 38,9 miliarde euro, cea mai mare parte a acesteia fiind reprezentată de datoria negarantată public a sectorului privat.

Anul trecut, România şi-a acoperit din investiţii străine directe doar 41,9% din deficitul balanţei de plăţi, care a însumat 16,9 miliarde euro.