FMI: Investitorii sunt din nou interesaţi de Europa de Est

Ţările din Europa de Est înregistrează, pentru prima dată din 2007, o revenire a interesului investitorilor faţă de această regiune, dar investiţiile străine şi creditarea persoanelor fizice şi juridice nu-şi vor reveni curând, conform unei analize realizate de Fondul Monetar Internaţional, transmite Agerpres.

Sectorul bancar, care a declanşat criza economică mondială, deţine acum cheia de a găsi o metodă de depăşire a crizei, susţin experţii citaţi de Deutsche Welle.

Creditarea în Europa de Est este una din cele mai dificile probleme de rezolvat din cauza dependenţei de băncile din Europa Occidentală care operează în regiune, se arată în analiza FMI.Creşterea creditelor neachitate continuă să fie o sursă de instabilitate financiară, subliniază FMI.

În timp ce Europa Occidentală şi-a revenit în trimestrul doi din 2009, majoritatea ţărilor Europei de Est, cu excepţia Poloniei, au înregistrat o scădere a economiei, se arată într-un articol apărut în cotidianul francez "Le Figaro".

Cea mai proastă performanţă aparţine ţărilor baltice, care afişează scăderi în jur de 20%. Lituania bate toate recordurile din Uniunea Europeană, cu o creştere negativă de 22,4% după ce activitatea s-a redus cu 13,3% în cursul primelor trei luni, continuă ziarul francez.

Situaţia continuă să contrasteze foarte mult de la o ţară la alta, Polonia făcând excepţie datorită bunei ţinute a pieţei sale interne puternice, cu 38 de milioane de locuitori. Şi aceasta în ciuda unei creşteri a şomajului care a atins 10% în câteva luni. "Ritmul consumului privat şi al creditului a încetinit mai puţin decât în alte ţări, dar Polonia este în acelaşi timp mai puţin dependentă de comerţul exterior", consideră Juan Carlos Rodado, economist la banca franceză Natixis.

În schimb, Cehia şi Slovacia, a căror sănătate depinde mult de exporturi care reprezentau, în 2008, respectiv 77 şi 82% din PIB-ul lor, ar putea să ridice capul mai repede, în urma unei ameliorări în Europa Occidentală, în Germania mai ales. Aceste două ţări foarte industrializate au profitat, între altele, de primele de casare introduse pretutindeni în Europa. Pentru ele, dificultatea pe termen mediu va fi să găsească pârghii de creştere când aceste măsuri vor înceta. "Ieşirea lor din criză este condiţionată de o reluare reală a comerţului mondial. Primele semne încurajatoare vin din Asia, ale cărei economii se dezvoltă din nou, dar pe fondul cheltuielilor publice", adaugă economistul de la Natixis, citat de Le Figaro.

Ungaria ocupă o poziţie de mijloc, cu un regres al PIB-ului său de 7,6% (- 5,6% în primul trimestru). Economia Ungariei rămâne foarte vulnerabilă din cauza unei puternice îndatorări în valută (65% din totalul creditelor).

În general, ţările Europei de Est sunt constrânse la o politică de austeritate - creşteri ale impozitelor, ale TVA în special, şi reduceri ale salariilor - al cărei scop este să confere siguranţă pieţelor, dar care riscă să afecteze şi mai mult cererea internă şi să întârzie prin urmare ieşirea din criză. Cu atât mai mult cu cât în această zonă şomajul va continua să crească în 2010. "Există într-adevăr un risc major în cazul în care nu este reluat comerţul mondial, există în special riscul unei agravări a crizei în 2010, odată calmate planurile de relansare, al căror impact ar putea fi mai puternic din cauza deficitelor publice", subliniază Carlos Rodado.

În sfârşit, nivelul datoriei publice va creşte foarte mult în ţările baltice şi în România, în timp ce el este deja foarte ridicat în Ungaria. Situaţii care ar putea să pună din nou în discuţie perspectivele aderării la euro şi să necesite intervenţia autorităţilor europene, conchide Le Figaro.