FORUMUL DE LA BEIJING SE DESFĂŞOARĂ FĂRĂ PARTICIPAREA LA NIVEL ÎNALT A ŢĂRII NOASTRE Cât de mare este nimicnicia conducătorilor României?

Actualizare 16:05 Ţara noastră îndeplineşte criteriile necesare pentru a deveni membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură

Ţara noastră este mai aproape de a fi membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB) - Consiliul AIIB a anunţat acceptarea României şi a altor şase state ca viitori membri, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Reprezentanţii MFP transmit: "Astfel, numărul total al ţărilor membre AIIB va fi de 77, din care 23 de state europene. România va deveni membru deplin al AIIB după asumarea prin lege a condiţiilor de aderare. Prin dobândirea calităţii de membru a AIIB, România va avea oportunitatea de a beneficia de finanţare pentru proiecte de infrastructură şi de dezvoltare economică. Participarea vine în contextul eforturilor actuale ale statelor din Europa şi Asia de îmbunătăţire a relaţiilor reciproce dintre cele două continente".

Potrivit sursei citate, Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură este o instituţie financiară internaţională cu sediul la Beijing, R.P. Chineză, al cărei obiectiv este promovarea, interconectarea şi integrarea economică. Activitatea AIIB se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii şi a altor sectoare productive, cum ar fi energie, transport, telecomunicaţii, infrastructură rurală şi dezvoltarea agriculturii, alimentare cu apă şi canalizare, protecţia mediului, dezvoltarea urbană şi logistică.

Se preconizează că valoarea finanţărilor AIIB va fi în 2017 de 15 miliarde USD, în creştere de la 1,2 miliarde de USD în 2016. Până în prezent AIIB a aprobat 10 proiecte de investiţii în sectorul energetic, de transport sau infrastructură urbană.

(A.C.)

-------------

"Vechile drumuri ale mătăsii întruchipează spiritul păcii şi cooperării, deschiderii, învăţării reciproce şi al beneficiului mutual", a declarat preşedintele Xi Jinping la deschiderea Forumului pentru Cooperare Internaţională "Centura şi drumul" de la Beijing, din 14-15 mai 2017.

Aceste proiect, care se doreşte a fi o continuare a procesului de globalizare pe baze noi, în condiţiile în care tendinţele protecţioniste din Vest sunt tot mai accentuate, arată că lecţiile istoriei au fost învăţate în China.

Cu peste 500 de ani în urmă, în perioada de început a dinastiei Ming, amiralul, diplomatul şi exploratorul Zheng He a condus o flotă formată din cele mai mari corăbii de lemn construite vreodată şi a străbătut oceanele Indian, Pacific şi chiar Atlantic, conform unor cronici ale vremii.

Moartea împăratului care l-a susţinut pe amiralul Zheng He, în 1424, şi urcarea pe tron a succesorului său a însemnat sfârşitul aventurii şi distrugerea flotei, iar China s-a izolat din nou.

"China şi-a distrus flota deoarece elitei politice i-a fost teamă de comerţul liber", se arată într-un articol recent de pe site-ul cotidianului britanic The Independent, în condiţiile în care "doar puţini oameni din Vest au realizat atunci cât de avansată era China din punct de vedere economic şi tehnologic".

O nouă deschidere a avut loc doar la mijlocul secolului al XIX-lea, însă aceasta a fost forţată de Imperiul Britanic, după două Războaie ale Opiului.

"Războaiele şi evenimentele dintre ele au slăbit dinastia Qing şi au forţat China să stabilească relaţii comerciale cu restul lumii", se arată în Wikipedia.

Acum, situaţia s-a inversat dramatic. "Dacă cineva se teme de mare, atunci se va îneca în ocean mai devreme sau mai târziu", a declarat, la Forumul Davos din acest an, preşedintele Xi Jinping, şi a amintit că "am înghiţit şi noi destulă apă şi am întâlnit ape învolburate, dar am învăţat să înotăm, iar aceasta a fost strategia corectă".

"Fie că vă place sau nu, piaţa globală este marele ocean de care nu poţi scăpa", a fost concluzia conducătorului de la Beijing.

Presa occidentală a acordat foarte puţin spaţiu acestui eveniment şi este evidentă încercarea de minimalizare a importanţei acestuia.

Financial Times s-a concentrat mai mult asupra măsurilor stricte de securitate într-un articol în care se arată că "Beijing-ul a fost blocat înaintea întâlnirii la nivel înalt". După ce aminteşte că lideri din 29 de ţări au răspuns invitaţiei oficialilor chinezi, cotidianul financiar japonez arată că "doar şapte preşedinţi sau premieri din UE, majoritatea din ţări estice mai mici, au acceptat invitaţia preşedintelui Xi".

Care sunt acele "ţări estice mai mici"? Polonia şi Ungaria, reprezentate la nivel de prim-ministru, şi Cehia, reprezentată de preşedintele Milos Zeman.

La Beijing a mers şi premierul Serbiei, unde China s-a implicat deja în proiecte majore de infrastructură, dar şi conducătorii guvernelor din Italia, Spania şi Grecia, precum şi preşedintele Elveţiei, Doris Leuthard.

Este de prisos să amintim că Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, şi Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, sunt prezenţi la Beijing, alături de preşedinţi sau premieri din Pakistan, Mongolia, Filipine, Vietnam, Laos, Sri Lanka, Cambodgia, Malaezia, Turkmenistan, Uzbekistan şi Kazahstan.

În ceea ce priveşte Italia, având în vedere ponderea mare a IMM-urilor în economia acestei ţări, guvernul de la Roma caută stabilirea unui cadru de cooperare care să le faciliteze accesul direct pe piaţa chineză.

Profund semnificativă, pe fondul perpetuării crizei din Grecia, a fost şi întâlnirea dintre preşedintele Xi şi premierul Alexis Tsipras, unde s-a discutat "extinderea cooperării pentru proiecte de infrastructură, energie, telecomunicaţii şi transport maritim", conform unei ştiri din presa chineză.

La întâlnirea la nivel înalt din cadrul Forumului, din 15 mai 2017, participă şi Antonio Guterres, secretarul general al ONU, Jim Yong Kim, preşedintele Băncii Mondiale, şi Christine Lagarde, directorul executiv al FMI, după cum arată agenţia de ştiri Xinhua, iar oficialii chinezi se aşteaptă la semnarea documentelor de cooperare cu 20 de ţări şi 20 de organizaţii internaţionale.

În a doua jumătate a anului trecut, Reuters scria despre planul de extindere a reţelei feroviare pe care operează compania de stat China Railway Express. De circa 4 ani există curse regulate între câteva noduri comerciale din China şi destinaţii în Germania, Olanda şi Polonia.

Cu câteva zile înainte de începerea Forumului de la Beijing, agenţia Xinhua a scris despre inaugurarea unui sistem de verificarea automată a vagoanelor de marfă la intrarea acestora în Polonia, care funcţionează fără a fi necesară oprirea sau încetinirea trenurilor.

Pe site-ul televiziunii americane CNN, proiectul iniţiat de preşedintele Chinei în 2013, când a fost lansată şi propunerea înfiinţării unei bănci de investiţii, care s-a materializat în 2015 sub numele Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB), este interpretat altfel.

"Centura şi drumul reprezintă o colecţie de acorduri comerciale şi proiecte de infrastructură interconectate în Eurasia şi Pacific", arată CNN, amintind apoi că "nimeni nu pare a fi capabil să spună ce include concret planul". Profesorul de economie Christopher Balding, de la Peking University, a declarat pentru CNN că "proiectul înseamnă totul şi nimic în acelaşi timp", în timp ce alte opinii critice amintite de postul american de televiziune avertizează că "în cel mai bun caz, proiectul poate fi doar o pierdere de timp extrem de costisitoare, iar în cel mai rău caz, o expansiune masivă a puterii imperiale a Chinei".

Este adevărat că extinderea influenţei politice a celei mai mari economii din Asia nu poate fi negată uşor, însă aspectul economic este primordial şi este posibil să asistăm la o schimbare majoră a priorităţilor în ceea ce priveşte investiţiile externe.

Pe fondul tensiunilor din sistemul financiar şi al supraproducţiei interne din China, Bloomberg a scris recent că "frenezia achiziţiilor externe se apropie de un sfârşit dramatic, la fel cum a fost şi începutul". Datele de la Bloomberg arată că, în primele 4 luni din acest an, valoarea companiilor străine cumpărate de companii din China a scăzut cu o rată anuală de 67%, după atingerea unei valori cumulate record în 2016, de 246 miliarde de dolari.

Analize recente publicate în presa internaţională arată că o astfel de evoluţie poate fi determinată de concentrarea Chinei asupra proiectului "Centura şi drumul", care presupune o nouă strategie a investiţiilor străine.

Wang Xiaotao, directorul adjunct al Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă, a precizat pentru agenţia de ştiri Xinhua obiectivul planului propus de preşedintele Xi: "construirea unei platforme de cooperare internaţională mai deschisă şi mai eficientă, a unui parteneriat strâns şi a unui sistem mai just şi echilibrat de guvernanţă internaţională".

În aceste condiţii, este de înţeles reticenţa şi opoziţia marilor economii occidentale faţă de noul cadru comercial propus de China şi susţinut de Rusia.

Dar cum poate fi explicată "aversiunea" autorităţilor noastre faţă de acest proiect, care pare a fi ignorat aproape complet?

Într-o declaraţie de presă de pe site-ul Ambasadei Chinei se arată că România este reprezentată la Forumul de la Beijing de Graţiela-Leocadia Gavrilescu, Viceprim-ministru şi Ministrul Mediului în guvernul condus de Sorin Grindeanu.

Atât de importantă este mocirla de la Bucureşti, încât nici preşedintele şi nici premierul, sau măcar Liviu Dragnea, nu şi-au găsit timp pentru un "duş" la Beijing?

Pe o hartă recentă a Europei şi Asiei, unde sunt ilustrate căile comerciale, terestre şi maritime, ale planului strategic propus de preşedintele Chinei, se observă că niciuna nu trece şi pe la noi.

Niciunul dintre premierii şi preşedinţii din ultimii 4 ani nu a arătat că înţelege importanţa strategică a schimbărilor majore promovate de China. Sau au primit, oare, ordin să le ignore?

Înfiinţarea Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB) a fost neglijată, de asemenea, în ciuda faptului că importante state membre ale UE, precum şi Norvegia şi Elveţia, s-au grăbit să accepte oferta de a deveni membri fondatori. Doar recent România a devenit membru al AIIB, alături de Bahrein, Bolivia, Chile, Cipru, Grecia şi Samoa, după cum arată o ştire Agerpres preluată de ziarul BURSA.

Oare ceea ce se numeşte acum globalizare a fost atât de benefică pentru România, încât autorităţile "noastre" nu au niciun motiv să acorde importanţa cuvenită Chinei, deoarece pentru noi este suficient statutul de "colonie economică" în UE?

Iar dacă Italia doreşte să obţină un cadru de cooperare pentru facilitarea accesului direct al IMM-urilor pe piaţa chineză, de ce nu ne-am alătura şi noi acestei iniţiative? Să fie din cauză că autorităţilor "noastre" se tem de o economie care începe să "respire", iar astfel vor pierde "controlul", posibil doar asupra unei economii sufocate de reglementări şi incompetenţă guvernamentală?

Oare cât de mare este nimicnicia conducătorilor României?