Fostul rector şi fostul prorector al Academiei de Poliţie, condamnaţi la trei ani de închisoare

Fostul rector al Academiei de Poliţie Adrian Iacob şi fostul prorector Petrică-Mihail Marcoci au fost condamnaţi, luni, de Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi, în dosarul în care au fost judecaţi pentru instigare la şantaj, după ce au determinat un angajat al instituţiei să-i remită jurnalistei Emilia Şercan mesaje de ameninţare cu moartea pentru a renunţa la investigaţii. Decizia nu este definitivă, informează news.ro.

Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat, luni, sentinţa în dosarul în care chestorul de poliţie Adrian Iacob, fost rector al Academiei de Poliţie, şi comisarul-şef Petrică-Mihail Marcoci, fost prorector al aceleiaşi instituţii, au fost judecaţi sub acuzaţia de instigare la şantaj.

"Adrian Iacob şi Petrică-Mihail Marcoci au primit aceeaşi condamnare: câte 3 ani de închisoare cu suspendare, câte 120 de zile de muncă în folosul comunităţii şi interdicţie, timp de 3 ani, pentru următoarele drepturi:

1. Dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;

2. Dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

3. Dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii;

4. Dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public", arată sursa citată.

Cele 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii vor fi prestate în cadrul uneia dintre următoarele instituţii: Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti sau Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare.

Potrivit comunicatuluui, instanţa i-a obligat pe cei doi, în plus, să-i plătească Emiliei Şercan 80.000 de lei cu titlul de daune morale.

Chestorul de poliţie Adrian Iacob şi comisarul-şef Petrică-Mihail Marcoci au fost găsiţi vinovaţi pentru că au instigat un tânăr ofiţer din subordinea lor să-i trimită jurnalistei Emilia Şercan, în aprilie 2019, mesaje prin care i se cerea să oprească "activităţile [...] în desfăşurare" - în caz contrar urmând a-i fi "suprimată viaţa", conform formulării din rechizitoriul procurorilor DNA. Sentinţa pronunţată luni nu este definitivă.

La momentul primirii mesajelor de ameninţare, în seara zilei de 15 aprilie 2019, jurnalista avea în derulare o serie de investigaţii privind Academia de Poliţie. Cu trei săptămâni înainte, Emilia Şercan - care a publicat pe PressOne, începând cu 2015, peste 100 de investigaţii privind plagiatele din învăţământul superior militar - demonstrase că însuşi rectorul Academiei, chestorul prof. univ. dr. Adrian Iacob, îşi plagiase în proporţie de peste 70% teza de doctorat.

Ameninţările cu moartea au fost redactate şi trimise, la presiunile şi instrucţiunile detaliate ale celor doi, de Adrian Gheorghe Bărbulescu, un ofiţer debutant angajat în cadrul Academiei de Poliţie în vara anului 2018. Bărbulescu, care a fost reţinut de poliţişti după trei săptămâni, şi-a recunoscut integral faptele, a fost judecat în baza acordului de recunoaştere, şi a fost condamnat - în decembrie 2019 - la un an de închisoare cu amânarea executării pedepsei.

"Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti din 24 mai 2021 confirmă faptul că doi înalţi ofiţeri din Poliţia Română - care, în plus, conduceau universitatea în care sunt pregătiţi profesional şi formaţi moral viitorii poliţişti - au plănuit, la nivel de detaliu, ameninţarea cu moartea a unui jurnalist care investiga plagiatul în tezele de doctorat, devenit, în Academia de Poliţie, practică instituţională. Ameninţarea cu moartea primită de Emilia Şercan este cel mai grav act de intimidare a unui jurnalist român din 1990 încoace - atât prin natura ameninţării, al cărei scop explicit a fost să stopeze o investigaţie de presă ce viza o instituţie a statului român, cât şi prin profesia celor care au plănuit, organizat şi pus în practică ameninţarea", mai scrie în comunicat.

Conform sursei citate, ilegalităţile descrise în investigaţiile Emiliei Şercan, care a devoalat o cultură a plagiatului în masă fără vreun precedent în istoria învăţământului superior de stat din România, au fost confirmate prin trei decizii instituţionale:

- Teza de doctorat a fostului rector Adrian Iacob a fost declarată plagiată de CNATDCU - iar titlul acestuia a fost retras, decizie definitivă;

- Fostul ministru al Educaţiei, Monica Anisie, a decis în octombrie 2020 retragerea acreditării ambelor şcoli doctorale care funcţionau în Academia de Poliţie - o sancţiune singulară, prin severitate, în istoria învăţământului universitar românesc;

- Guvernul a aprobat în urmă cu două săptămâni, la propunerea ministrului de Interne Lucian Bode, închiderea şcolilor doctorale din Academia de Poliţie şi reducerea numărului de facultăţi de la şase la două.