FOTBAL ÎN LIVING Vuvuzela de la miezul nopţii

Cu simţul umorului serios şubrezit de meciurile din grupe, m-am decis să fiu complet imparţial la partidele din optimi, aşa că la prima confruntare am ţinut 100% cu Uruguay. Echipă bună, cu doi jucători de top, Forlan şi Suarez, formaţia "celestă" a avut un moment de rătăcire în repriza a doua, care a permis coreenilor să egaleze pe fondul unei dominări teritoriale evidente. În cele din urmă ca o campioană mondială din secolul trecut, care se respectă şi în secolul acesta, Uruguay a reuşit să lovească decisiv şi implicit să se califice. Acesta pare a fi turneul final al echipelor care au în componenţă fotbalişti legitimaţi la cluburi din linia a doua a campionatelor puternice, ceva mai odihniţi dar şi cu o foame mai mare de performanţă şi de bani. Acest lucru este evident şi în ceea ce îi priveşte pe uruguayeni, care beneficiază şi de experienţa unui antrenor care ştie cât, cum şi mai ales când să le ceară.

SUA şi Ghana au avut un singur scop în meciul direct, să strice atmosfera în toate familiile de microbişti, unde doamnele, care cu greu pot accepta 90 de minute de fotbal, nu pot concepe să aibă parte şi de prelungiri, mai ales sâmbătă seara. Dar cine iubeşte (fotbalul) îndură orice, chiar şi un comentator, neprofesionist, în plus.Americanii sunt soldaţi buni, reuşesc să revină în joc chiar dacă la începutul spectacolului încasează câte o lovitură în plex. În cele din urmă a venit şi momentul când nu au putut să se mai ridice din pumni.

Avem un sfert, Uruguay - Ghana, acum să vedem ce facem cu el. În Africa, după miezul nopţii, se ascultă Chopin interpretat la vuvuzelă.