Frenezia imobiliară a atins o culme în România, unde şi cea mai mică bucată de pământ este scoasă la vânzare la preţuri exorbitante, în timp ce speculaţiile funciare se îmbină adesea cu interesele politice, scrie agenţia France-Presse într-un material intitulat "România: teren de vânzare", citat de NewsIn.
La Bucureşti, metrul pătrat ajunge de la 300 de euro, la o periferie săracă, până la 5.000 de euro în zona de lux Primăverii, fost cartier al nomenclaturii comuniste. Însă, cum terenurile în Capitală au devenit rare, promotorii vizează din ce în ce mai mult comunele limitrofe.
"În zona metropolitană sunt multe terenuri disponibile şi, chiar dacă preţurile au crescut, ele sunt încă accesibile", a declarat pentru AFP preşedinta Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI), Ruxandra Cleciu. "Bucureştenii sunt reticenţi deocamdată să se instaleze în afara Capitalei din cauza infrastructurilor insuficiente, dar pentru promotori singura opţiune este de a ieşi din Bucureşti, dacă vor să dezvolte mari proiecte rezidenţiale", a explicat Cleciu.
Această zonă este vizată, de asemenea, de speculanţii imobiliari, care văd în ea o ocazie de a se îmbogăţi negociind cu statul despăgubiri de expropriere în proiecte de utilitate publică. Astfel, relatează AFP, anunţarea construirii a două şosele de centură, la sud şi la nord de Bucureşti, şi a unei autostrăzi care să lege capitala de Braşov a făcut ca preţurile terenurilor din regiune să explodeze.
Situată la nord de Bucureşti, pe traiectoria viitoarei autostrăzi, localitatea Moara Vlăsiei a fost scena unei adevărate bătălii pentru cumpărarea de terenuri, preţurile urcând în câteva luni de la 3 la 100 de euro pe metru pătrat. "Chiar dacă există un risc, pentru că traseul autostrăzii se poate schimba, cei care cumpără mari suprafeţe vor avea mereu de câştigat", spune Ruxandra Cleciu.
În plus, potrivit analiştilor, afacerile imobiliare şi politica sunt din ce în ce mai legate, în aşa măsură, încât "grupurile de interese imobiliare au făcut jocurile în campania pentru alegerile locale", scrie AFP citându-l pe Cristian Pârvulescu. "Există riscul ca primarii aleşi la acest scrutin să fie marionete ale acestor grupuri", spune Pârvulescu.
Satul Ştefăneşti, aflat la 30 de kilometri nord-est de Bucureşti, pare să ilustreze această tendinţă, în condiţiile în care, potrivit zvonurilor, cei doi principali candidaţi la Primărie n-ar fi ezitat să cumpere voturi pentru a-şi asigura victoria, provocând busculade fără precedent între susţinătorii lor respectivi, în ziua votului. Miza ar fi un teren de 300 de hectare, evaluat la 300 de milioane de euro, situat în apropierea viitoarei autostrăzi, şi două mari ansambluri rezidenţiale, dezvoltate de compania spaniolă Fadesa şi de cea turcă Opus Projects, proiecte estimate în total la aproape două miliarde de euro. Acest teren este râvnit de mai mulţi oameni de afaceri importanţi, care văd în el o mină de aur în perspectiva viitoarelor exproprieri, interesele lor fiind reprezentate de cei doi candidaţi la Primărie, scrie AFP.
Această febră imobiliară a cuprins şi alte mari oraşe, de pildă Timişoara şi Cluj, ale căror comune limitrofe cunosc un formidabil avânt graţie interesului promotorilor şi investitorilor care vor să vină aici. Astfel, de la venirea gigantului finlandez Nokia la Jucu preţurile terenurilor au luat-o razna, în timp ce bătălia electorală s-a înăsprit, candidaţii recurgând la o amplă desfăşurare de forţe pentru a seduce electoratul. "În ultimele săptămâni, toţi candidaţii au bătut de mai multe ori la uşa mea pentru a-şi lăuda proiectele şi a-şi critica adversarii. În 2004 niciodată nu s-a întâmplat asta", a declarat pentru AFP Lucian, un locuitor din Jucu.