Franks, FMI: Nu se pune problema unei finanţări suplimentare pentru proiectele europene

Cererea sindicatelor privind suplimentarea cu 2,5 - 3 miliarde euro a acordului Fondului Monetar Internaţional (FMI) cu ţara noastră, pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene nu a avut niciun un succes. Reprezentanţii FMI au declarat ieri că nu se pune problema acordării unor sume suplimentare în acest sens, lăsând de înţeles că Guvernul va trebui să se descurce singur cu co-finanţarea proiectelor europene.

"Nu este vorba de acordarea unor sume suplimentare, ci de utilizarea banilor în cadrului bugetului şi de eliminarea piedicilor în utilizarea eficientă a banilor europeni", a declarat şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks, după întâlnirea cu liderii confederaţiilor sindicale din România. Oficialul FMI a spus că principala problemă pentru România este faptul că se confruntă cu un mediu extern dificil, la care se adaugă necesitatea ajustării foarte severe în domeniul fiscal. Potrivit Agerpres, Franks a afirmat, însă, că este optimist că economia ţării noastre se va îmbunătăţi după ce această ajustare va fi realizată.

"Dacă ni se va spune că este imposibilă o procedură de amendare a acordului în acest sens, vom solicita ca tranşele finale de împrumut să nu fie direcţionate numai către BNR, ci, în marea lor majoritate, către bugetul de stat, cu destinaţia strictă pentru pre-finanţarea proiectelor europene", declara Petru Dandea, vicepreşedintele Cartel Alfa , înaintea discuţiilor cu FMI.

Liderii Cartel Alfa au declarat că au cerut FMI între 2,5 şi 3 miliarde care să poată alimenta programele structurale şi să permită îmbunătăţirea mecanismului de absorbţie.

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional s-au arătat, la începutul vizitei, foarte îngrijoraţi de situaţia fondurilor europene în ţara noastră şi au avertizat că dacă nu vom accelera procesul de absorbţie al banilor europeni, ne-am putea trezi, în curând, fără ei.

Misiunea de evaluare va rămâne în Capitală până pe 4 august şi, pe lângă întâlnirile avute până acum cu BNR, cu conducerea unor bănci comerciale, cu mai mulţi miniştri, printre care cel al Finanţelor Publice, al Sănătăţii, al Muncii şi cel al Transporturilor, cu membrii Consiliului Fiscal, în program vor fi incluse, în mod tradiţional, şi discuţii cu premierul Emil Boc şi cu preşedintele Traian Băsescu.

Contactat de ziarul Bursa, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a declarat că Fondul are încredere în Guvern că poate să atingă termenii conveniţi în acordul stand-by şi crede că ţinta de deficit bugetar de -6,8% în 2010 va putea fi atinsă, în condiţiile în care va exista o colectare ceva mai bună în această perioadă, dublată de o reducere în continuare a cheltuielilor.

De asemenea, domnia sa ne-a spus că FMI lucrează la scrisoarea de intenţie ce urmează să fie definitivată în următoarele două zile.

Încheierea cu succes a evaluării şi aprobarea rezultatelor acesteia de către Board-ul FMI din septembrie, va permite eliberarea celei de-a şasea tranşe, în valoare de circa 900 de milioane de euro, din împrumutul total de 12,9 miliarde de euro acordat României de FMI, concomitent cu cinci miliarde euro de la UE, un milion de la Banca Mondială şi un milion de euro de la alţi finanţatori internaţionali.

Până în prezent, ţara noastră a primit aproape 10,7 miliarde de euro de la FMI, 2,5 miliarde de euro de la UE şi 300 de milioane de euro de la Banca Mondială.