Franţa, al treilea partener comercial al României

Relaţiile comerciale româno-franceze se află la un nivel ridicat atât timp cât Franţa se situează pe locul al treilea în dinamica relaţiilor economice ale României cu alte state, fiind şi al treilea investitor străin în ţara noastră, dar şi în top 10 - locul al 9-lea, în privinţa bunurilor şi serviciilor furnizate de companiile franceze partenerilor români, potrivit datelor furnizate de Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

Mihai Ionescu, preşedinte al ANEIR şi copreşedinte al Consiliului de Export - organism ce funcţionează pe lângă Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului - a declarat pentru Ziarul BURSA: "Franţa, într-adevăr, este unul dintre primii noştri parteneri comerciali, după Germania care ocupă locul al doilea. Dacă nu era să fie «căsătoria» cu Renault la Dacia Piteşti, care s-a realizat datorită regretatului domn Constantin Stroe, probabil că aceste relaţii economice rămâneau la un nivel destul de scăzut. Atât prin Dacia, cât şi prin componentele care se fac în legătură cu autoturismele produse la Piteşti, noi avem volume importante de export şi import cu francezii. Suntem şi noi mulţumiţi, şi ei sunt mulţumiţi de această relaţie, dar asta nu înseamnă că nu este loc de mai bine".

Potrivit bilanţului pe anul trecut, comerţul bilateral cu Franţa a înregistrat o creştere de 8,1%, ajungând la 11,6 miliarde euro, fiind susţinut şi de cele 4150 de companii franceze care activează în ţara noastră. Cu toate acestea, deşi Franţa şi-a consolidat cotele de piaţă în 2023, balanţa comercială bilaterală s-a deteriorat semnificativ, iar Franţa are un deficit de 1,2 miliarde euro pe relaţia cu România.

Mihai Ionescu ne-a precizat: "Deşi sunt peste 4100 de companii franceze în România, nu suntem interesaţi de numărul acestora, ci de faptul că sunt investitori de calitate. Avem nevoie de o cultură antreprenorială pe care să o armonizăm cu investitorii francezi. Avem aceleaşi rădăcini latine, limba franceză a fost şi este pentru multe generaţii din ţara noastră o limbă apropiată, şi ne aşteptăm din partea franceză să facă mai mult pentru dezvoltarea relaţiilor economice, comerciale cu România. Din păcate nu au fost cele mai bune auspicii, din punct de vedere politic, care să încurajeze asemenea evoluţii. Poate că acum, odată cu noile schimbări produse în structura politică din Franţa, să existe un alt tip de abordare şi să nu mai fim priviţi ca un popor de mâna a doua. Din păcate, de multe ori am fost trataţi astfel de către francezi. În ceea ce priveşte deficitul comercial înregistrat anul trecut de Franţa pe relaţia cu România, faţă de deficitul comercial de peste 30 miliarde euro pe care îl avem anual, deficitul de un miliard de euro înregistrat anul trecut de Hexagon cu noi nu este o catastrofă, dacă privim numai puterea economică pe care o are ţara respectivă. Ne interesează ca în aceste relaţii comerciale să putem pune în valoare resursele naturale ale României, dar nu în maniera de a le lua de la noi din ţară şi să le prelucreze la ei. Putem să le prelucrăm în interior, în România. Avem încă sectoare economice deficitare cum ar fi industria chimică, industria agro-alimentară, sectoare în care Franţa are o bogată experienţă şi ar putea face în ţara noastră multe parteneriate prin care să punem în valoare resursele noastre naturale fie din domeniul industriei chimiei, fie din industria alimentară, şi cu tehnologia avansată din partea franceză, cu o educaţie de piaţă şi cu deschidere de piaţă internaţională - aşa cum are Franţa - să putem reduce deficitul balanţei comerciale a României. Asta este ţinta noastră şi preocuparea noastră principală".

În ceea ce priveşte companiile franceze, acestea sunt prezente în multe sectoare de activitate economică şi joacă un rol economic şi social important. Aproape toate cele mai importante companii din Franţa, care se află în indexul CAC 40 - adică 35 din cele 40 de companii - sunt prezente pe piaţa din România şi sunt adesea lideri sau co-lideri în sectorul lor. Prezenţa franceză este, de asemenea, structurată în jurul unei reţele diversificate de IMM-uri şi companii create de francezi. În total, în 2023, au fost identificate aproape 4.150 de companii cu capital majoritar francez, care aveau peste 125.000 de angajaţi şi care aveau o cifră de afaceri cumulată de 18 miliarde de euro, adică 8% din Produsul Intern Brut al României. Prezenţa franceză este importantă în industria prelucrătoare şi în distribuţie. Pe piaţa de automobile, producătorul Dacia-Renault, ce are 18.000 de angajaţi, este o companie în jurul căreia se află mai mulţi furnizori de mari dimensiuni printre care se numără Forvia (7.400 de angajati), Michelin (4.700 de angajati), Valeo (1.500 de angajati), Hutchinson (900 de angajaţi) şi Akwel (500 de angajaţi). De asemenea, în industrie, grupurile Saint-Gobain , Airbus , Thalès şi Air Liquide joacă un rol important pe piaţa lor. În sectorul energetic, grupul Engie este cel mai mare distribuitor de gaze din ţară, cu aproape 2 milioane de clienţi rezidenţiali, în timp ce grupul Orange, cu aproape 11,1 milioane de clienţi, este principalul operator de telefonie mobilă. Filiala din România a grupului Carrefour este al treilea mare retailer şi a menţinut o dinamică pozitivă în 2023, cu o creştere de 12% a cifrei de afaceri. În plus, grupurile Auchan şi Leroy-Merlin sunt, de asemenea, jucători influenţi pe pieţele lor, iar în sectorul bancar BRD - Groupe Societe Generale este a patra bancă comercială din România în ceea ce priveşte activele, în timp ce Groupama ocupă un loc central în sectorul asigurărilor şi a devenit în 2023 lider pe segmentul asigurărilor auto.

Cu toate acestea, membrii ANEIR şi ai Consiliului de Export consideră că o schimbare de atitudine din partea companiilor franceze ar impulsiona şi mai mult relaţiile economice dintre cele două state.

Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR şi copreşedinte al Consiliului de Export ne-a spus: "Ne aşteptăm din partea franceză ca să aibă o altă atitudine, de colaborare, de prietenie, de empatie cu economia românească şi cu partenerii din ţara noastră, adică să nu mai fim trataţi ca paria Uniunii Europene. Noi, românii, care avem o mare simpatie manifestată şi o tradiţie şi legături culturale cu Franţa, considerăm Franţa ca a doua noastră patrie ca valoare culturală, dar din punct de vedere economic relaţiile noastre sunt încă în suferinţă, antreprenorii români fiind trataţi cu superioritate de omologii lor din Hexagon. De aceea, consider că o schimbare de atitudine din partea partenerilor comerciali şi a investitorilor francezi ar duce la o dezvoltare a relaţiilor economice fără precedent între cele două state".

Mai menţionăm că în relaţia cu ţara noastră, deşi comerţul bilateral a crescut cu 8,1% anul trecut, poziţia a scăzut în ultimii cinci ani, din cauza policrizelor care au dominat Europa în perioada 2020-2022. După ce şi-a depăşit nivelul pre-pandemie în 2021, comerţul dintre Franţa şi România a ajuns la 11,6 miliarde de euro în 2023, dar în ciuda acestei progresii cota de piaţă a Franţei tinde să scadă în faţa intensităţii concurenţei ţărilor emergente (China, Turcia ) şi concurenţei regionale exercitată de Polonia, Ungaria şi Bulgaria, state care beneficiază de un avantaj semnificativ din punct de vedere al costurilor logistice. Cota de piaţă franceză a scăzut cu 0,8 puncte procentuale în ultimii cinci ani, atât la export, cât şi în privinţa importurilor din ţara noastră.

În anul 2023, exporturile franceze către România au crescut cu 5,7% faţă de 2022, ajungând la 5,2 miliarde euro, fiind vorba despre livrări destul de diversificate în sectorul echipamentelor mecanice, electrice, electronice şi IT, care reprezintă 28,5% din totalul exporturilor, sau 1,5 miliarde de euro, determinate în principal de maşini industriale şi agricole (+14,3%, adică 768 milioane euro) şi echipamente electrice şi de uz casnic (+27,9%, adică 381 milioane euro). Urmează exporturile de echipamente de transport (+14,8%, respectiv 901 milioane euro), precum şi produse chimice şi cosmetice (669 milioane euro) şi produse metalurgice (503 milioane euro).

Importurile franceze de produse româneşti au crescut anul trecut cu 10,1% comparativ cu 2022, ajungând la 6,4 miliarde euro, ceea ce înseamnă un deficit comercial al Franţei de 1,2 miliarde euro pe relaţia cu România. 41% din aceste importuri sunt reprezentate de echipamente de transport, adică 2,6 miliarde euro (+13% pe un an) şi 23,9% de echipamente mecanice, echipamente electrice, electronice şi IT în valoare de 1,5 miliarde euro (+17%). Importurile franceze constau, de asemenea, în produse din cauciuc şi plastic (438 milioane euro), textile şi încălţăminte (434 milioane euro EUR) şi produse agricole (289 milioane euro, în creştere cu 69,1% faţă de anul 2022.

Deficitul comercial al Franţei de 1,2 miliarde euro pe relaţia cu România înregistrat anul trecut este determinat în principal de soldul negativ al comerţului cu echipamente de transport, care reprezintă 1,7 miliarde de euro în 2023. Sectorul beneficiază în special de succesul în Franţa al vehiculelor de la producătorul Dacia care deţine o cotă de piaţă de 8,8%, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de 2022.

Cu toate acestea, în 2023 Franţa şi-a consolidat cota de piaţă, atât la export (+0,4 puncte procentuale), cât şi la import (+0,3 puncte procentuale) şi concentrează astfel 5,2% din comerţul internaţional românesc. Comerţul dintre Franţa şi România este condus în special de comerţul intragrup, datorită densităţii filialelor franceze prezente pe plan local.

În ceea ce priveşte investiţiile străine în România, Franţa se situează pe locul al 3-lea, cu aproape 11 miliarde euro dintr-un toiatl de 108,8 miliarde euro, fiind în spatele Germaniei şi Austriei, dar înaintea Italiei şi SUA. Mai mult, Franţa este al doilea investitor greenfield din ţara noastră, după Germania, dar înaintea Austriei. Investiţiile franceze în România sunt concentrate în industrie (37,9% din total), comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (16,9%), intermedieri financiare şi asigurări (14,5%), precum şi activităţi de construcţii şi imobiliare (11,7%). În ceea ce priveşte investiţiile româneşti în Franţa, ţara respectivă se află pe locul al 9-lea în preferinţele oamenilor de afaceri din România, beneficiind de investiţii de 110 milioane de euro (2,5% din total), după Cipru (15,8%), Moldova (8,9%), Italia (5,6%), Ungaria. (3,5%), Bulgaria (5,7%) şi Spania (4,5%).