Franţa, blocată din nou din cauza reformei sistemului de pensii

Franţa urmează să fie blocată mâine, din nou, din cauza protestelor generate de reforma sistemului de pensii. În acest context, purtătorul de cuvânt al guvernului francez a avertizat că există riscul de "a rata trenul viitorului", spunând: "A bloca Franţa ar echivala cu asumarea riscului unei catastrofe ecologice, agricole, sanitare, chiar umane".

Sindicatele din Franţa intenţionează să-şi intensifice acţiunile mâine, în cea de-a şasea zi de mobilizare împotriva reformei pensiilor, mişcarea socială trecând la "viteza maximă", aşa cum a spus liderul sindical CGT Philippe Martinez. Sindicaliştii au în plan să reînnoiască greva în multe sectoare, o premieră de la începutul acestor acţiuni, urmărind astfel să determine guvernul să cedeze.

Într-o acţiune fără precedent, sunt programate să intre în grevă totală sau parţială transporturile feroviare, cele aeriene şi cele urbane (metrou, tramvai, autobuz), dar şi parte din companiile de utilităţi, 60% din şcoli, serviciile de salubritate şi chiar anumite servicii publice.

Protestele faţă de reforma sistemului de pensii din Franţa vin în condiţiile în care traiectoria demografică a ţării arată creşterea populaţiei în vârstă, forţa de muncă lipseşte, în general, inflaţia continuă să urce etc. Franţa îmbătrâneşte, iar acest lcuru se întâmplă destul de rapid: la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, ţara a cunoscut cea mai puternică creştere demografică din Europa - din 1946 până în 1950, aici s-au născut peste 850.000 de copii anual, recordul fiind atins în 1949, cu aproape 900.000 de naşteri. Apoi, rata natalităţii a scăzut uşor, dar a rămas ridicată până la începutul anilor 1970.

O jumătate de secol mai târziu, nou-născuţii de după război au crescut, iar natalitatea a scăzut. Drept urmare, în 2023, în Franţa, unul din patru locuitori are peste 60 de ani, iar conform prognozelor, proporţia va fi aproape unul din trei în 2040.

Şocul demografic din Franţa se va accentua în următoarele două decenii, ceea ce creează ecuaţii economice şi sociale complexe, pentru că - deşi mai "discret" decât o pandemie sau războiul din Ucraina - fenomenul va afecta economia.

Totodată, din cauza scăderii numărului de persoane active, cheltuielile şi veniturile care alimentează sistemul de pensii vor evolua în funcţie de situaţia economică, dar şi de rata şomajului.

În acest context, nemulţumirea generalizată din Franţa faţă de reforma pensiilor a dus la manifestaţii de amploare.