Fraude de 23 miliarde euro: Kövesi trage un semnal de alarmă pentru UE

Parchetul European a deschis peste 2.000 de investigaţii, cu o valoare estimată a prejudiciului de 23 miliarde euro, dar volumul mare de dosare şi complexitatea cauzelor depăşesc cu mult capacităţile instituţiei, a afirmat procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi, în cadrul unei şedinţe comune a două comisii de specialitate din Parlamentul European, arată site-ul maghiar de ştiri hvg.hu.

În cadrul şedinţie, Kövesi a evidenţiat provocările uriaşe cu care se confruntă Parchetul European (EPPO), subliniind că actuala situaţie este îngrijorătoare, în special în contextul în care nu toate statele membre ale Uniunii Europene fac parte din EPPO - Ungaria fiind unul dintre exemplele notabile de absenţă.

"Credeam că am văzut totul," a declarat Laura Codruţa Kövesi, potrivit sursei citate, referindu-se la gravitatea şi dimensiunea grupurilor infracţionale care operează la nivel transfrontalier în cadrul UE.

Misiunea EPPO este de a proteja fondurile Uniunii Europene, dar, aşa cum a subliniat Kövesi, fiecare caz de fraudă investigat are şi o componentă de securitate internă, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară şi dificilă muncii procurorilor europeni. Un exemplu relevant este arestarea fiului unui lider mafiot sicilian pentru fraude legate de TVA, o infracţiune considerată de risc scăzut, dar cu profituri substanţiale. Astfel de cazuri evidenţiază legăturile strânse între criminalitatea economică şi grupările de crimă organizată.

În prezent, EPPO desfăşoară peste 2.000 de investigaţii, cu o valoare estimată a prejudiciului de 23 miliarde euro. Printre operaţiunile de amploare se numără şi "Operaţiunea Amiral", în cadrul căreia s-au descoperit fraude cu TVA în valoare de 2,2 miliarde euro. În plus faţă de acest tip de fraudă, EPPO se confruntă şi cu alte infracţiuni majore, cum ar fi producerea ilegală şi comerţul ilegal de tutun, fraudele financiare, etc..

Cu toate acestea, şefa Parchetului European a recunoscut că instituţia pe care o conduce se confruntă cu limitări semnificative. Datele colectate în cursul investigaţiilor sunt uriaşe: un volum de 636 terabytes a fost generat doar în cadrul unei operaţiuni, iar capacitatea statelor membre de a procesa aceste informaţii este esenţială pentru finalizarea investigaţiilor. În prezent, EPPO gestionează aproximativ 2.000 de terabytes de date, ceea ce reflectă atât amploarea activităţilor, cât şi nevoia de resurse suplimentare.

Deşi nu toate statele membre fac parte din EPPO, există o presiune în creştere pentru extinderea acestei cooperări la nivelul întregii Uniuni Europene. Un reprezentant social-democrat din Parlamentul European a sugerat că ar trebui să fie obligatorie aderarea la EPPO pentru toate statele membre, având în vedere numărul mare de cazuri de fraudă şi corupţie din anumite ţări, inclusiv Ungaria. Deşi Kövesi nu a luat o poziţie fermă pe această temă, a subliniat că apartenenţa la EPPO ar trebui să fie o condiţie necesară pentru noile state care doresc să adere la Uniunea Europeană.

În prezent, Suedia şi Polonia şi-au exprimat intenţia de a se alătura EPPO în acest an, ceea ce va reduce la doar trei numărul statelor care nu fac parte din această cooperare: Irlanda, Danemarca şi Ungaria. În cazul Irlandei şi Danemarcei, acestea beneficiază de excepţii speciale negociate la momentul aderării la UE, fiind ţări mai puţin expuse la riscurile legate de fondurile UE datorită statutului lor de economii dezvoltate. În schimb, Ungaria a ales în mod deliberat să nu participe, invocând faptul că nu este o obligaţie.

În cazul Poloniei, care a decis să se alăture EPPO după ce guvernul lui Donald Tusk a preluat mandatul, primele operaţiuni efective vor începe în decurs de două luni. Se preconizează că vor fi între 200 şi 300 de cazuri de investigat încă din prima zi, multe dintre acestea fiind legate de fraudele transfrontaliere în domeniul TVA.

Potrivit sursei citate, Laura Codruţa Kövesi a confirmat în cadrul comisiilor din Parlamentul European că sunt în desfăşurare investigaţii care implică şi Ungaria. Chiar dacă această ţară nu face parte din EPPO, există posibilitatea de a extinde investigaţiile în statele membre atunci când infracţiunile au o componentă transnaţională. Un exemplu este un caz în care valoarea fraudei este de 166.000 de euro, cu implicarea atât a autorităţilor maghiare, cât şi a celor belgiene. Kövesi a subliniat că autorităţile maghiare colaborează în mod corespunzător în aceste investigaţii, în ciuda absenţei Ungariei din EPPO.