FSI propus de Dragnea, eşuat în implementare

Liviu Dragnea şi PSD au propus, în februarie 2017, înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii în anul 2017, măsura fiind parte din programul de guvernare al social-democraţilor pentru perioada 2016-2020. La fel ca în actualul Plan Simion, FSDI-ul propus de Liviu Dragnea şi PSD avea ca scop administrarea unui portofoliu de companii de stat şi valorificarea resurselor naţionale printr-un fond similar modelului norvegian. Proiectul propunea ca fondul să includă companii din sectoare strategice precum energie, transporturi şi resurse naturale, cu intenţia de a genera venituri pentru investiţii în infrastructură şi alte domenii cheie. Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost adoptat iniţial în Parlament în primăvara anului 2018 de coaliţia PSD-ALDE-Pro România-UDMR, legea fiind declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României, care a afirmat că un astfel de fond trebuie aprobat printr-un act emis de Guvern. Astfel că Guvernul a aprobat în toamna anului 2018 o ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea acestui fond, ce urma să fie alimentat cu 9 miliarde lei.

Potrivit actelor normative din cursul acelui an, din FSDI urmau să facă parte 33 de companii, printre care se numărau: Engie România S.A., Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice - Electrica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A., Chimcomplex S.A., Antibiotice S.A., Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Naţională Loteria Română S.A., IAR S.A. şi Compania Naţională Unifarm S.A. Când actul normative a ajuns în Parlament, printer companiile de mai sus au fost adăugate şi Complexul Energetic Oltenia, CFR SA, Societatea de Radiocomunicaţii, Poşta Română, Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile şi Administraţia Porturilor Dunării Fluvial.

• De la FSDI la Banca Naţională de Dezvoltare

Cu toate acestea, planul a fost întâmpinat cu critici, fiind acuzat că ar putea duce la politizarea resurselor şi la o lipsă de transparenţă în gestionarea companiilor incluse în fond.

Principalele cinci critici aduse Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii propus de Liviu Dragnea şi PSD au fost:

- Lipsa de transparenţă: Una dintre cele mai mari critici s-a concentrat pe temerile legate de transparenţa administrării fondului. Se considera că fondul ar putea funcţiona fără o supraveghere adecvată şi că ar putea deveni o structură opacă, vulnerabilă la corupţie şi deturnarea resurselor pentru interese politice.

- Politizarea deciziilor: S-a argumentat că fondul ar fi controlat politic, ceea ce ar putea duce la decizii bazate pe interesele guvernului sau ale partidului de la putere, şi nu pe considerente economice solide. Exista riscul ca numirile în structurile de conducere să fie politizate, iar proiectele finanţate să fie prioritizate pe criterii de favorizare politică, nu de impact economic.

- Ineficienţa economică: Criticii au subliniat faptul că gestionarea de către stat a unui fond cu un portofoliu divers de companii ar putea duce la ineficienţă şi scăderea performanţei acestora. S-a afirmat că multe dintre companiile incluse în fond erau deja neperformante şi, în loc de a genera venituri, ar putea să agraveze problemele economice.

- Riscuri financiare ridicate: Fondul Suveran propus de Dragnea şi PSD ar fi urmat să controleze active de miliarde de euro, iar criticii au avertizat asupra riscurilor financiare implicite, inclusiv posibilitatea ca gestionarea necorespunzătoare să ducă la pierderi majore. De asemenea, s-a temut că fondul ar putea fi folosit pentru a garanta împrumuturi riscante, afectând stabilitatea financiară a ţării.

- Încălcarea constituţionalităţii: Criticii juridici au ridicat semne de întrebare privind conformitatea fondului cu Constituţia României, în special în ceea ce priveşte modalitatea de transfer al activelor de stat către acest fond. S-a susţinut că procedurile propuse ar fi putut să încalce legislaţia în vigoare, dat fiind că o parte semnificativă a activelor publice ar fi fost gestionată într-un mod considerat necorespunzător faţă de prevederile legale şi interesul public.

Aceste critici au contribuit la blocarea implementării fondului în forma propusă, iar în noiembrie 2019 după ce guvernarea a fost preluată de PNL în urma căderii, prin moţiune de cenzură a guvernului social-democrat condus de Viorica Dăncilă, ideea înfiinţării unui astfel de fond a fost abandonată şi a apărut ideea realizării unei Bănci Naţionale de Dezvoltare, care ulterior a fost consemnată drept jalon/ţintă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.