Gala BURSA 2021 s-a desfăşurat, la finalul saptămânii trecute, în condiţiile impuse de pandemie, dar păstrând tradiţia de a aduce laolaltă, în format hibrid în acest an, reprezentanţi din diverse domenii ale economiei şi de a premia performanţele unora dintre companiile care s-au remarcat prin activitatea lor, dar şi manageri de succes din economia românească.
Gala BURSA este consacrată drept un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri, iar organizarea reuniunilor în aceste condiţii aparte reprezintă sarcina ziarului BURSA, ca vehicul informaţional, organizator şi gazdă tradiţională a evenimentelor de contact, pentru transferul deschis de know-how, formarea de opinii, oportunităţi şi înţelegeri în afaceri.
În deschiderea evenimentului din acest an, au fost alături de noi, fizic sau online, Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Jianu, preşedintele Consiliulului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi Bogdan Maioreanu, analist Etoro. De asemenea, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, ne-a transmis mesajul său.
După înmânarea premiilor de excelenţă, invitaţii Galei BURSA s-au bucurat de spectacolul susţinut de cunoscutul solist Marcel Pavel şi de premiile oferite de Samsung în cadrul tombolei.
Ecourile Galei BURSA 2021 au fost răsunătoare, demonstrând că acest eveniment cu tradiţie organizat de ziarul BURSA se dovedeşte un succes şi în timp de pandemie.
• Radu Hanga: "Ziarul BURSA a contribuit la creştrea unor generaţii de jurnalişti care îmbogăţesc în continuare peisajul media românesc"
Ziarul BURSA a contribuit la creştrea unor generaţii de jurnalişti care îmbogăţesc în continuare peisajul media românesc, a subliniait, în deschiderea Galei, Radu Hanga, preşedintele BVB, apreciind: "Ziarul BURSA este un partener de nădejde al BVB şi un susţinător asiduu al pieţe locale de capital. Ziarul BURSA împlineşte 31 de ani de prezenţă continuă pe zona pieţei locale de capital, informând investitorii şi companiile asupra tuturor lucrurilor importante din piaţă. Mai mult decât atât, a contribuit la creşterea unor generaţii de jurnalişti care îmbogăţesc în continunare peisajul media românesc. Născut printre primele publicaţii după perioada comunistă, numele lui este unul de rezonanţă - BURSA -, piaţa de cap fiind asociată cu economia liberă, cu economia de piaţă; este instrumentul care face legătura între capitalul disponibil şi companile care au nevoie de finanţare. De-a lungul timpului, echipa ziarului BURSA a fost alături de antreprenorii români, scriind despre evoluţia economiei, a fost martor la toate evenimentele economice care au avut loc în perioada post decembristă. Suntem într-un cadru festiv, ziarul BURSA premiind performanţa companiilor de pe piaţa românească. Mă bucur că, alături de ziarul BURSA şi de alte publicaţii economice, putem transmite mesajul nostru - susţinem companiile locale şi dezvoltarea acestora".
• Gabriela Folcuţ: "Ziarul BURSA a surprins în paginile sale naşterea şi evoluţia sectorului financiar comercial din România, din faza embrionară şi până astăzi"
Gabriela Folcuţ, directorul executiv al ARB, a surprins, printre altele, în discursul său, longevitatea ziarului BURSA, apreciind: "Ziarul BURSA reprezintă una dintre cele mai longevive publicaţii, care a surprins în paginile sale naşterea şi evoluţia sectorului financiar comercial din România, din faza embrionară până astăzi. Istoria obiectivă a sistemului financiar poate fi urmărită răsfoind paginile scrise pe parcursul celor trei decenii de activitate a ziarului BURSA. Nu cred ca există o a doua sursă de informaţii cu toată această istorie, care să fie încă în activitate astăzi".
Totodată, Gabriela Folcuţ a subliniat că sistemul financiar românesc este unul solid şi stabil: "La 31 de ani de când am pornit cu toţii pe acest drum, avem un sistem financiar bancar solid şi stabil care poate reprezenta motorul dezvoltării societăţii româneşti. La aproape doi ani de la debutul pandemiei Covid -19, sistemul bancar din România a demonstrat că a ţinut umbrela clienţilor pe vreme rea.
Sistemul bancar a finanţat economia în toată această criză de sănătate, viteza de creştere a creditării din luna octombrie 2021 fiind de 13,5% - cea mai crescută de la debutul pandemiei, dar şi cea mai mare viteză din ultimii 12 ani (2009) ".
Ponderea creditelor care au beneficiat de efectele moratoriilor publice şi private, până la finele lunii martie 2021, a fost 12,7% din totalul creditelor, conform Gabrielei Folcut, care a menţionat că sistemul bancar românesc a traversat perioada pandemiei COVID-19 cu o serie de puncte forte: "Soliditatea sistemului bancar, absorbţia problemelor de lichiditate ale clienţilor, creşterea creditării pe baze sustenabile, accelerarea digitalizării şi un avans mare al economisirii".
Sectorul bancar românesc a înregistrat creşteri, în primele nouă luni ale acestui an faţă de perioada similară din 2020, la toţi indicatorii care reflectă solvabilitatea sectorului (23,07%), activele (13%) şi activitatea de creditare neguvernamentală (13,4%), economisirea (13,9%), în timp ce rata creditelor neperformante a continuat trendul descendent până la 3,65%. Obiectivul domeniului este creşterea gradului de intermediere financiară de la nivelul de 26,8% spre media europeană de 92% şi nivelul incluziunii financiare de la 67% spre media europeană de 95%. Atingerea acestui obiectiv ar permite creşterea bunăstării economice a românilor de la nivelul actual de 1/3 din PIB/capita, comparativ cu media europeană, a mai spus Gabriela Folcut, adăugând: "Sistemul bancar este pregătit atât ca întreg, prin Asociaţia Română a Băncilor, cât şi individual prin intermediul băncilor, să contribuie la accelerarea accesării fondurilor europene şi a fondurilor puse la dispoziţia prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)".
• Florin Jianu: "2022 trebuie să fie un an post pandemic"
Mesajul lui Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, a fost unul optimist: "Au fost doi ani dificili, în care mediul de afaceri a performat, doi ani în care fiecare dintre noi am contribuit la creşterea economică. Consider că acest an şi perioada următoare trebuie să fie sub semnul responsabilităţii şi coeziunii. Nu e de ajuns că un sector sau altul performează dacă politicile publice nu sunt în linie cu această performanţă, dacă nu există o responsabilitate publică, dacă acţiunile noastre ale tuturor nu sunt convergente. Nu putem să facem abstracţie de vremurile pe care le trăim. Cred că mesajul pe care noi trebuie să-l transmitem este că trebuie să susţinem în continuare campania de vaccinare, să trecem cu bine peste această perioadă, să avem încredere în evoluţia pozitivă a economiei şi a societăţii româneşti şi că 2022 trebuie să fie un an post pandemic. Întreprinderile mici şi mijlocii vor fi mereu active în economie". Florin Jianu a subliniat şi colaborarea constantă şi profesionistă pe care o are cu ziarul BURSA şi cu ziariştii acestei publicaţii.
• Bogdan Maioreanu, analist eToro: "Investitorii români sunt entuziasmaţi de active interesante precum crypto şi acţiunile firmelor din domeniul tehnologiei"
Investiţiile de retail au cunoscut un boom în ultimii doi ani, această tendinţă fiind determinată de un cumul de circumstanţe, a menţionat Bogdan Maioreanu, analist eToro, în discursul său de la Gala BURSA. Specialistul a precizat: "În mod evident, izolarea din timpul pandemiei şi timpul suplimentar petrecut acasă au fost factori importanţi, dar nu credem că această creştere a fost un fenomen legat exclusiv de COVID. Investiţiile cu comision zero, acţiunile fracţionate, ratele scăzute sau chiar zero ale dobânzilor şi digitalizarea serviciilor financiare au încurajat mai multe persoane să înceapă să investească prin intermediul platformelor electronice.
eToro este una dintre aceste platforme. Viziunea noastră este de a deschide pieţele globale pentru ca toată lumea să tranzacţioneze şi să investească într-un mod simplu şi transparent. Iar misiunea este de a construi cea mai mare reţea socială de tranzacţionare din lume pentru a le permite oamenilor să tranzacţioneze şi să investească în acţiuni, crypto şi pieţe globale, să copieze investitori de top şi să fie copiaţi la randul lor". Până în prezent, peste 24 de milioane de persoane şi-au deschis un cont pe eToro şi peste două milioane şi-au alimentat contul cu bani şi investesc.
Pentru a înţelege mai bine cum se comportă investitorii, eToro a comandat un sondaj numit Retail Investor Beat care a chestionat 6000 de investitori individuali din 12 ţări, inclusiv România, a anunţat domnul Maioreanu, adăugând că investitorii chestionaţi nu au fost neapărat investitori pe eToro.
Conform analistului eToro, 66% dintre investitori de la noi sunt bărbaţi şi doar 34% femei: "Avem cel mai mic număr de femei investitori din toate ţările intervievate. În America, proporţia este de 51% femei, mai aproape de demografia reală.
O veste bună: avem cel mai mare număr de investitori tineri, 40% având între 18 şi 34 de ani. Dar asta înseamnă că avem şi cel mai mare procent de investitori fără experienţă, 53% având o experienţă mai mică de doi ani.
Investitorii români sunt entuziasmaţi de active interesante precum crypto şi acţiunile firmelor din domeniul tehnologiei. 51% dintre investitorii români au crypto, 35% acţiuni naţionale şi 29% acţiuni străine. 25% au investiţii alternative, cum ar fi cele imobiliare. Cu toate acestea, valoarea portofoliilor este încă foarte scăzută, 83% dintre portofoliile româneşti fiind sub 100.000 de lei sau 20.000 de euro".
Un alt sondaj realizat de Attest, la comanda eToro, online, la sfârşitul lunii octombrie, pe 1000 de români aleşi la întâmplare, nu neapărat investitori, cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, a arătat câteva rezultate interesante, apreciază specialistul. Sondajul confirmă că ascensiunea investitorilor de retail a prins pe deplin contur în România, pandemia făcând ca 58% dintre respondenţi să fie mai dispuşi să investească.
Platformele online au devenit modalitatea preferată a românilor de a investi, 37% dintre aceştia indicând că investesc prin intermediul unei platforme online, iar 26% prin intermediul unei bănci. Acest lucru arată clar că investitorii de retail se simt stimulaţi de accesul uşor şi direct la vehiculele de investiţii de pe platformele online.
"Cu toate acestea, o treime dintre respondenţi au declarat că nu au nicio investiţie. Ai putea crede că este vorba despre riscuri. Dar, atunci când au fost întrebaţi, mai puţin de 5% au menţionat că este prea riscant. Marea majoritate - 66% dintre aceştia - au menţionat lipsa banilor. Potrivit sondajului, 80% dintre respondenţi au declarat că au venituri mai mici de 5000 de lei net pe lună, 11% câştigând între 5001 şi 10.000 de lei net şi doar 1,6% câştigând peste 15.000 de lei net pe lună. Aşadar, este mult de lucru în România, pentru a preda educaţie financiară de bază privind modul de economisire, de creare a unui fond de urgenţă şi, în cele din urmă, de creare a resurselor necesare pentru investiţii", a adăugat Bogdan Maioreanu.
Potrivit acestuia, alte obstacole importante în calea investiţiilor, menţionate de 47% dintre respondenţi, sunt reprezentate de lipsa de înţelegere a domeniului şi de faptul că nu ştiu cum să înceapă. Întrebaţi unde ar căuta informaţii despre investiţii, aproape jumătate dintre respondenţi au menţionat că ar căuta online, ar face un curs sau ar citi cărţi de specialitate, în timp ce 9% au menţionat social media. Familia şi prietenii nu sunt surse de informare foarte populare, doar 8% dintre respondenţi menţionându-le.
___________________________________________
• Mesajul domnului Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României: "BURSA continuă să fie de 31 de ani un proiect de succes, capabil să treacă peste provocări neaşteptate şi dificile"
"Stimaţi invitaţi şi membri ai redacţiei ziarului BURSA,
Îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un salut cordial la această nouă gală a ziarului BURSA, cu atât mai mult cu cât se revine astăzi la o tradiţie pe care pandemia prin care trecem a întrerupt-o anul trecut: o gală anuală festivă, chiar dacă, de data aceasta, într-un format mixt live - online.
A fost un an complicat pentru toată lumea şi faptul că reluaţi acest eveniment elegant şi de prestigiu arată că ziarul BURSA continuă să fie de 31 de ani un proiect de succes, capabil să treacă peste provocări neaşteptate şi dificile. Până la urmă şi evenimentul de azi arată că există resurse de adaptare remarcabile în societate şi economie care au făcut ca dumneavoastră, ca şi alţi zeci de mii de agenţi economici, să depăşiţi problemele anului 2020, cel mai dificil an din punct de vedere economic din 2009 încoace. Anul 2021, chiar dacă este departe de a înlătura toate îngrijorările, ne-a confirmat totuşi reuşita prin revenirea creşterii economice cu recuperarea de rigoare, simbolizată foarte potrivit şi prin reluarea evenimentului din această seară.
Gala BURSA 2021 de astăzi se subscrie de fapt scopului mai larg pe care îl are un ziar specializat în economie, indiferent de forma în care o face - în print, online, prin conferinţe sau alte evenimente publice: acela de a genera dezbateri, idei, de a penaliza greşeli, de a critica, dar şi de a scoate în evidenţă reuşitele şi de a premia, în felul său, performanţa. De aceea, adresez felicitări tuturor celor care vor fi premiaţi în această seară - bănci, companii; dar mai ales oameni implicaţi în mersul economiei - după un an în care fiecare a trebuit să se autodepăşească pentru a răspunde provocărilor neaşteptate ale momentului.
Acest eveniment punctează faptul că începem cu toţii să facem transferul spre o normalitate a vieţii economice, cu toate noile constrângeri care au apărut şi vor continua să se manifeste. De la Banca Naţională a României - instituţie fundamentală pentru bunul mers al economiei româneşti - se văd foarte clar aceste noi provocări care apar odată cu reaşezarea economiei şi a pieţelor. În acest context, rolul de pilon de stabilitate pentru economia românească al Băncii Naţionale va fi unul care va creşte în importanţă. Banca Naţională a dezvoltat o strânsă colaborare cu presa în general, cu publicaţiile economice în special. Am pornit, în această colaborare, de la adevărul că misiunea Băncii Naţionale ar fi imposibil să fie dusă la bun sfârşit fără sprijinul susţinut al mass-media. Banca Centrală contează pe ziarul BURSA, ca de altfel pe toată mass-media, să aibă responsabilitatea şi înţelepciunea prin care să ştie să prezinte şi să explice, cu simţ critic, binele public pe care îl urmăreşte BNR prin deciziile sale. Pentru viitor, această colaborare va trebui să fie tot mai strânsă - mă refer la colaborarea Băncii Naţionale cu ziarul BURSA şi cu întreaga presă - pentru a forma un cadru de bun augur, în scopul asigurării unui dialog cu publicul, în care să explicăm unde ne aflăm şi încotro ne îndreptăm, să evaluăm cu luciditate deciziile de politică economică şi de politică bancară. Dar pentru toate acestea, avem tot anul la dispoziţie, nu doar acest eveniment.
Vă urez, aşadar, o seară plăcută atât ziariştilor BURSA, cât şi invitaţilor dvs., şi aceeaşi inspiraţie în depăşirea provocărilor cu care ne confruntăm!
Florin Georgescu, Prim-viceguvernatorul BNR"
___________________________________________
• PREMIANŢII GALEI BURSA 2021
✓ Teraplast
Premiul de excelenţă pentru investiţii substanţiale în domeniul procesării polimerilor
✓ Divizia Elco, brandul german al Grupului Ariston de cazane pentru încălzire de capacităţi mari
Premiul de excelenţă pentru soluţii eficiente energetic dedicate ansamblurilor comerciale şi rezidenţiale
✓ 2 Performant
Premiul de excelenţă pentru prima companie de tehnologie listată cu focus 100% pe dezvoltarea produsului propriu
✓ Safetech Innovations
Premiul de excelenţă pentru cea mai bună evoluţie a acţiunii unei companii listate în 2021
✓ Chimcomplex
Premiul de excelenţă pentru construirea celui mai puternic grup industrial chimic din România
✓ CEC Bank
Premiul de excelenţă pentru digitalizarea şi diversificarea activităţii
✓ Banca Transilvania
Premiul de excelenţă pentru dinamism pe piaţa de fuziuni şi achiziţii în sectorul bancar
✓ Romgaz
Premiul de excelenţă pentru tranzacţia anului în energie
✓ Transelectrica
Premiul de excelenţă pentru efortul susţinut în implementarea proiectului european de cooperare transfrontalieră
✓ Bogdan Badea, preşedinte al Directoratului
Premiul de excelenţă în management pentru consolidarea financiară a companiei Hidroelectrica
✓ Electromagnetica
Premiul de excelenţă pentru implicarea susţinută în domeniul electromobilităţii
✓ Antibiotice
Premiul de excelenţă pentru susţinerea sistemului de sănătate în pandemie
✓ AiGIA Health
Premiul de excelenţă pentru startup-ul Digital Health al anului.
✓ Braiconf
Premiul de excelenţă în industria confecţiilor textile
✓ Bergenbier
Premiul de excelenţă pentru implicarea în proiecte de sustenabilitate
✓ Cristina Chiriac, preşedintele CONAF
Premiul de excelenţă pentru susţinerea şi promovarea antreprenoriatului
✓ Nicoleta Munteanu, fondatoarea Kids in Business
Premiul de excelenţă pentru dezvoltarea educaţiei antreprenoriale în rândul copiilor
✓ International Alexander
Premiul de excelenţă pentru dezvoltarea permanentă a afacerii
✓ Andreea Negru, preşedintele ADAA
Premiul de excelenţă pentru evidenţierea în domeniul antreprenoriatului
✓ Andrei Cionca, CEO Impetum Group
Premiul de excelenţă pentru viziune, leadership şi impact pozitiv în economia românească
✓ DIGI | RCS & RDS
Premiul de excelenţă pentru lansarea serviciului de Internet cu cea mai mare viteză din ţara noastră
✓ Ben Madadi
Premiul de excelenţă pentru cel mai mare investitor la SIF Muntenia