GAMBLING/BURSA "Cea mai mare evaziune din gambling - în cârciumile de la ţară"

Reporter: Anul trecut ne-aţi spus cât de slabă este activitatea din domeniul cazinourilor şi ce puţine astfel de localuri ne-au mai rămas. S-a schimbat în vreun fel situaţia în ultimele 12 luni?

Sorin Constantinescu: Cazinourile merg în continuare foarte, foarte prost, mai ales de când a fost interzis fumatul inclusiv în sălile de joc. Din această cauză, au scăzut vânzările cu peste 30%.

Nu a mai fost aprobat nici proiectul legislativ care prevedea excluderea unor locaţii de la această interdicţie. În ţările europene, unde este interzis fumatul, în cadrul cazinourilor este prevăzut un perete de sticlă, fiind amenajat un spaţiu special, închis ermetic, doar pentru fumători. În România nu se poate!

Am tot făcut tot felul de propuneri, dar nu s-a concretizat nimic. Spre deosebire de restaurante sau alte locaţii, la cazinouri 80% dintre clienţi fumează. În plus, când jucătorul iese să fumeze dintr-un cazinou unde nu există geamuri şi nu există ceas, conştientizează că s-a făcut noapte şi pleacă acasă - este o chestie psihologică - şi aşa pierdem clienţi.

Reporter: În aceste condiţii, bănuiesc că de investiţii noi nici nu poate fi vorba...

Sorin Constantinescu: Nu a mai investit nimeni în acest segment. Au rămas şase cazinouri în Bucureşti, doar acţionariatul s-a mai schimbat. Funcţionează acum Grand Casino de la Marriott, Platinum Casino - Radisson, Casino Palace - Casa Vernescu, Queen Casino de la Sheraton, Casino Bucharest - din incinta Intercontinental şi La Grande Vie Casino de la Novotel.

Reporter: La Intercontinental urma să se investească în reamenajarea cazinoului...

Sorin Constantinescu: Deocamdată nu s-a făcut nicio investiţie, nu s-a reamenajat nimic.

Reporter: Nici la Casa Vernescu?

Sorin Constantinescu: Nu, nici acolo. Au vândut evreii care l-au avut unor ruşi, dar deocamdată nu s-a investit nimic.

Reporter: Şi în ţară nu mai avem niciun cazinou?

Sorin Constantinescu: În ţară, a fost deschis unul la Braşov, al unui italian - foarte frumos şi deosebit realizat -, dar au venit inspectorii ANAF şi au calculat un impozit de 16% la intrări, nu la profit, ceea ce este o prostie, şi l-au închis. Au rămas 150 de oameni fără serviciu. Totodată, investitorul plătea la stat câte 200.000-300.000 de euro pe lună, deci statul pierde 3 milioane de euro pe an numai după închiderea cazinoului din Braşov.

Reporter: Care este acum profilul jucătorului?

Sorin Constantinescu: Cazinourile au nevoie de jucători mari, cei mici vin doar să creeze atmosferă, iar românii de calibru care jucau au dispărut. Un cazinou cum este acesta (n.r. Grand Casino Marriott) presupune cheltuieli lunare de 500.000-600.000 de euro. Adică trebuie să produci 20.000 de euro pe zi doar ca să acoperi cheltuielile. Aceşti bani nu îi faci cu un client care joacă două milioane de lei sau 50-100 de euro. După ce au dispărut clienţii mari din ţara noastră, cazinourile s-au reorientat şi aduc clienţii de afară. Problema pe care o avem este nebunia completă legată de vize - dacă nu aducem clienţi din ţările extra-UE cu care nu avem convenţii. Dacă dorim să aducem clienţi din Dubai sau Turcia, de exemplu, este o nebunie totală cu vizele. Noi, în loc să încurajăm clienţii cu bani, din ţările arabe, să vină să joace aici şi să lase bani în România, ca să plătim taxe şi impozite, nu le dăm vize. Când merg la ambasadă şi văd cei de acolo că sunt invitaţi de cazinou, atunci zic că nu sunt serioşi. Iar respectivii oameni pot veni să joace 400.000-500.000 de euro într-o noapte - sume colosale. Deci îndepărtăm singuri banii din ţară, în mentalitatea noastră comunistă. Cei care mai vin din ţările arabe sunt cei cu business, nu vin special să joace. În rest, la cazinourile deţinute de evrei, mai vin din Israel.

Reporter: Care este valoarea pieţei cazinourilor?

Sorin Constantinescu: Este nesemnificativă, piaţa a murit aproape în totalitate. Din cele şase cazinouri din Bucureşti, trei abia dacă-şi scot cheltuielile, de profit nu se poate vorbi.

Reporter: Acum, după ce s-a reglementat segmentul jocurilor online, toţi spun că avem cea mai bună legislaţie. Dumneavoastră ce părere aveţi?

Sorin Constantinescu: Aşa este, avem cea mai bună legislaţie pe partea de online. Mai avem câteva probleme pe partera de land based. Probleme foarte mari sunt pe partea de control a aparatelor de către ONJN. Avem acel nou sistem prin care operatorii de soft sunt obligaţi să se conecteze la ONJN, dar rezultatele se trimit doar seara, ceea ce înseamnă că de dimineaţă şi până seara poţi să introduci ce vrei în aparat. În Slovenia sau Italia, de exemplu, există un sistem de control non-stop, 24 din 24. Aparatele sunt legate la sistem tot timpul. Orice face un organizator - dacă deschide aparatul din buton - se vede la oficiul de jocuri. La noi, rezultatele se raportează o dată pe zi la ONJN. Cine este de bună credinţă, raportează acţiunile care au avut loc toată ziua, însă doar în ultima parte a zilei, cine nu, raportează ce vrea. Cu alte cuvinte, ONJN nu are control total asupra aparatelor. În aceste condiţii, părerea mea este că degeaba a fost implementat acest sistem. Singura soluţie pe care o văd eu pentru eradicarea corupţiei este o conectare nonstop la serverul ONJN. În Italia, când s-a întâmplat acest lucru, au crescut încasările la buget de şase ori.

De aceea, urgent ar trebui reglementată partea cu conectarea non-stop a "păcănelelor" la ONJN - cu siguranţă că ar creşte încasările de două-trei ori la buget.

Consider, de asemenea, că ar trebui eliminate aparatele amplasate în baruri. Nu mai există aparate în baruri în ţările civilizate, pentru că sunt generatoare de dependenţă şi de evaziune fiscală.

O altă problemă foarte mare este cea care priveşte reţinerea la sursă. Urgent ar trebui reglementat aspectul cu reţinerea la sursă pentru absolut toate tipurile de jocuri. La majoritatea jocurilor se reţine la sursă, banii merg la fisc şi totul este în regulă. Astfel că, la cazinou este simplu, însă la partea de online firmele raportează către fisc toate câştigurile de la jucători, iar aceştia trebuie să-şi completeze o fişă şi să meargă la fisc să-şi plătească impozitele. Unii merg, alţii nu merg şi nici nu există un sistem informatic astfel încât firma de online să transmită informaţii despre cine ce are de plătit.

Reporter: Şi firmele de jocuri online cum sunt impozitate?

Sorin Constantinescu: Firma plăteşte 16% pe GGR (Gross Gaming Revenue), adică ce intră minus ce iese, fiind avuţi în vedere doar jucătorii români.

Reporter: Dar jucătorii din cazinouri cum sunt taxaţi?

Sorin Constantinescu: În cazul lor, se reţine la sursă, pe fiecare retragere. Impozitarea jucătorilor de jocuri tradiţionale nu este pe câştig sau pe venit, ci pe retragere. Nu contează cât au băgat, se impozitează pe ce scot din casă. Sigur că există riscul ca un jucător să bage 10.000 de euro, să joace doar 2.000 (pe care, practic, i-a pierdut) şi să fie impozitat pe restul de 8.000 de euro. Asta este legea, nu poţi să controlezi fiecare jucător ca să vezi câţi bani bagă, câţi pierde şi câţi câştigă.

Reporter: Cum apreciaţi intrarea pe piaţă a celor cinci companii de certificare?

Sorin Constantinescu: Era obligatorie intrarea acestor companii pe piaţă, după reglementarea sectorului online, pentru că Metrologia Română era total depăşită de evenimente şi de situaţie.

Firmele intrate la noi sunt de renume internaţional şi sunt plătite de organizatorii de jocuri online. Un audit costă câteva zeci de mii de euro şi trebuie certificat fiecare joc în parte.

Niciuna din aceste companii nu s-a băgat pe partea de verificări tehnice pe partea de land based. Sunt foarte multe probleme în acest segment. De exemplu, Metrologia, ca să monopolizeze din nou piaţa, nu acceptă să facă verificări tehnice la un joc care deja are aprobare de tip de la o firmă privată. Este un abuz, iar ONJN nu se poate implica, întrucât Metrologia este firmă de stat. Acest lucru afectează foarte mult activitatea de jocuri, fiind nevoie de certificat periodic, o dată pe an. Dacă organizatorul de joc are verificare de tip făcută de o firmă privată, atunci Metrologia nu face verificarea periodică şi compania respectivă pierde licenţa, nu poate autoriza jocul, stă o lună cu sala etc.

Reporter: Pe lângă organizatorii de jocuri online, au fost date peste 200 de licenţe pentru firmele de servicii conexe. Despre ce servicii este vorba?

Sorin Constantinescu: Procesare de plăţi, de exemplu. De asemenea, site-urile afiliate, care au nevoie de licenţă la ONJN. Oficiul a dorit să controleze circuitul banilor, ceea ce este foarte bine. De exemplu, în Las Vegas, la cazinou, dacă vinzi gumă de mestecat trebuie să ai licenţă de la Comisia de Jocuri din Nevada. De asemenea, furnizorii de utilităţi. Acolo, orice ban trece prin circuitul comisiei de jocuri.

Reporter: La cât se ridică piaţa neagră de la noi, pe sectorul de gambling?

Sorin Constantinescu: Nu cred că mai există piaţă neagră, în sensul aparatelor fără licenţă. Problema mare este evaziunea fiscală, realizată mai ales în barurile care au "păcănele"

Reporter: ONJN a avut un rol important în "curăţirea" acestei pieţe...

Sorin Constantinescu: A avut un rol foarte, foarte important. Au crescut încasările la buget cu sute de milioane de euro de când a fost înfiinţat Oficiul. În plus, a recuperat banii de la firmele care funcţionau la negru în perioada 2010-2015, a încasat zeci de milioane de euro.

Reporter: Care este stadiul înfiinţării acelei fundaţii ce ar trebui să se ocupe în principal cu responsabilizarea jucătorilor?

Sorin Constantinescu: Fundaţia este un subiect foarte sensibil, este cartoful fierbinte pe care noi îl aruncăm către ONJN şi Oficiul îl aruncă la noi.

Reporter: Vă rog să-mi daţi mai multe detalii despre această fundaţie!

Sorin Constantinescu: Pe legea nouă, trebuia înfiinţată o fundaţie care să aibă un buget de 800.000 de euro anual - din banii operatorilor colectaţi ca impozite şi taxe speciale. ONJN îi calculează şi îi colectează. Dar legea nu este foarte clară - avocaţii noştri şi juriştii ONJN interpretează în moduri diferite. Noi spunem că fundaţia trebuie să treacă printr-o hotărâre de guvern, ONJN spune că trebuie să o înfiinţăm noi. Dar dacă înfiinţăm noi fundaţia, cum să ne dea nouă banii statul ca să o gestionăm? Oricum, este şi puţină ipocrizie la mijloc când vorbim de promovarea jocului responsabil de către organizatori.

Este adevărat că se pune mare accent acum în toate ţările europene pe partea de joc responsabil, dar responsabilitatea populaţiei se poate face prin eliminarea tuturor păcănelelor din cârciumile de la ţară, unde se face cea mai mare evaziune fiscală.

Directiva europeană spune că fiecare ţară îşi organizează aşa cum consideră ea de cuviinţă activitatea jocurilor de noroc. Sunt ţări ca Marea Britanie, de exemplu, unde cazinourile sunt obligate să pună afişe, să dea pliante jucătorilor cu ce înseamnă dependenţa etc.

Reporter: Cum a fost expoziţia de anul acesta de la Londra? Care sunt trendurile în piaţă?

Sorin Constantinescu: A evoluat foarte mult tehnologia. Oamenii sunt aceiaşi, aparatele clasice sunt la fel, dar au făcut imagine 4D la "păcănele", deşi pe jucător nu ştiu cât de mult îi interesează acest aspect.... Am observat că evoluează foarte mult sectorul online în detrimentul land based-ului, în ceea ce priveşte lărgirea cotei de piaţă, ca să zic aşa. Toate standurile unde erau produse de online, platforme, soft-uri etc. erau foarte aglomerate. Este clar că online-ul câştigă teren. Sunt foarte mulţi oameni care nu vor să fie vazuţi în cazinou şi joscă acasă sau pe mobil aceleaşi "păcănele" care sunt şi aici în cazinou.

Reporter: Aţi întâlnit investitori interesaţi să intre pe piaţa noastră?

Sorin Constantinescu: Sunt taxele foarte mari pe partea de cazinou, iar pe "păcănele" nu mai vine nimeni pentru că este saturată piaţa. Sunt peste tot aparate - sunt circa 20.000 de aparte plasate în cârciumile din provincie, asupra cărora nu există niciun fel de control.

Reporter: Care au fost efectele controalelor ANAF de anul trecut, în zona de pariuri?

Sorin Constantinescu: Majoritatea firmelor controlate s-au închis, pentru că ANAF a calculat nişte sume de plată care nu erau reale. Au fost calculate din urmă impozite pe venitul încasat, fără să fie scăzute câştigurile jucătorilor. A calculat sume de milioane de euro pe care oamenii nu le-au încasat şi au băgat firmele în insolvenţă. Oamenii şi-au deschis alte societăţi, dar cât timp au fost firmele închise statul a pierdut zeci de milioane de euro.

Mulţi au deschis procese în instanţă, dar nu au cum să câştige, pentru că legea nu este clară.

În America, de exemplu, legea are 100 de pagini şi 800 de definiţii - ce înseamnă venit, ce înseamnă profit, ce înseamnă câştig, ce înseamnă intrări minus ieşiri etc. La noi totul este interpretabil.

Reporter: La cât se ridică piaţa jocurilor de noroc de la noi?

Sorin Constantinescu: Cifra de afaceri este de circa 1 miliard de euro. Piaţa s-a menţinut aproximativ la acelaşi nivel ca anul trecut.

Reporter: Mulţumesc!