GARANTAREA Aurel Şaramet: "Supravieţuirea multor afaceri depinde de capacitatea lor de a obţine finanţare"

• Interviu cu domnul Aurel Şaramet, Preşedinte - director general al FNGCIMM

Reporter: Cum vedeţi situaţia economică a României, în acest moment, în contextul în care, la nivel european, există încă semne de îngrijorare? Care este comportamentul pe care ar trebui să îl adopte micii întreprinzători?

Aurel Şaramet: Contextul economic european creează presiuni permanente atât asupra economiilor ţărilor dezvoltate, cât şi asupra economiilor emergente, iar România nu este ferită de acest fenomen. Şi totuşi, privirile sunt atrase de ţări precum Grecia, Portugalia sau Italia, unde s-a constatat că lucrurile stau extrem de îngrijorător şi de grav. De asemenea, ultimele prognoze oficiale, întărite de cele ale Comisiei Europene, indică în anul 2012 o creştere economică de 1,6% pentru România. Deşi la prima vedere pare modestă, este a patra cea mai mare creştere economică din UE. Date fiind aceste aspecte, în România lucrurile par a fi canalizate în sensul unei abordări corecte, iar situaţia economică este stabilă şi predictibilă. Rămâne de văzut dacă lucrurile vor fi confirmate de realitatea economică viitoare.

În conexiune cu sectorul IMM, îndrăznim să credem că perioada următoare va fi, cu siguranţă, mai bună pentru cei ce vor fi gata să-şi depăşească limitele, pentru cei care o vor aborda cu îndrăzneală şi imaginaţie şi, nu în ultimul rând, cu credinţa că stă în puterea fiecăruia dintre noi să facem acest sector mai performant. Pentru a "mişca" în sens pozitiv economia, sectorul IMM-urilor trebuie să iasă din starea de non-combat şi să-şi ia soarta în mâini, aşa cum a făcut în aceşti ultimi 20 de ani.

Reporter: Garanţiile acordate de FNGCIMM au crescut substanţial în primul trimestru. Care estimaţi că va fi situaţia la finalul anului, comparativ cu ceilalţi ani de criză? În ce măsură v-aţi confruntat cu situaţia în care au fost activate garanţiile?

Aurel Şaramet: Anul 2011 a reprezentat un vârf al activităţii noastre, presupunând acordarea unui număr total de circa 10.000 de garanţii, în cuantum de 2,2 miliarde lei, faţă de anul 2010, când numărul garanţiilor emise a fost de circa 9.000, iar valoarea acestora de 2 miliarde lei. Aceste date au venit să confirme faptul că, în ani de criză, activitatea Fondului s-a repercutat în mod favorabil asupra mediului de afaceri, garanţiile acordate susţinând, numai în anul 2011 credite în valoare de aproximativ 4,4 miliarde lei.

Expertiza acumulată în anii anteriori, dar şi trendul pozitiv al rezultatelor obţinute deja, ne permit să abordăm acest an cu forţă şi încredere. În acest sens, prognozăm emiterea a mai mult de 11.000 de garanţii, ceea ce va presupune depăşirea nivelului de 3 miliarde lei volum nou de garanţii şi susţinerea de credite de peste 6 miliarde lei. Fără a manifesta un optimistim debordant, considerăm că vom reuşi să contribuim la crearea şi menţinerea unui număr de circa 120-130 mii de locuri de muncă, în condiţiile în care şi creşterea economică îşi va menţine ritmul prognozat.

În acelaşi timp, trebuie precizat faptul că trendul permanent de creştere al volumului de garanţii acordat în ultimii ani a presupus şi asumarea de riscuri în creştere, dar acest aspect a fost gestionat corespunzător. Principalele cauze ale nerambursării creditelor, mai ales în sectorul IMM, au fost reprezentate de contracţia activităţii economice şi prelungirea acesteia, epuizarea resurselor proprii ale antreprenorilor, dar şi manifestarea unui pesimism privind perspectivele pe termen scurt ale afacerilor. Eforturile întreprinse de noi pe zona gestionării garanţiilor "problemă" au condus la obţinerea unor rate anuale ale riscului de credit mult mai mici dacât ratele anuale ale creditelor neperformante măsurate la nivelul IMM-urilor pe întreg sistemul bancar.

Reporter: Care este opinia dvs. cu privire la criza şi la activitatea partenerilor (bănci şi IMM) în perioada crizei. Care au fost greutăţile pe care FNGCIMM le-a întâmpinat în anii de criză şi ce lecţii am învăţat ?

Aurel Şaramet: Este dificil să spunem care sunt concluziile trase din această criză. În primul rând, nu ştim în ce etapă a crizei suntem, pentru că, de fiecare dată, contextul naţional sau internaţional ne-a arătat feţe noi ale acesteia.

Un lucru este cert, din perspectiva noastră, respectiv acela că învăţăm în fiecare zi şi tragem concluzii. Ceea ce a caracterizat în aceşti ani mediul bancar, dar şi cel de afaceri a fost, în primul rând, prudenţa excesivă şi lipsa unor obiective ambiţioase pe termen lung. IMM-urile s-au confruntat cu teama de a privi mai departe, canalizându-şi eforturile doar în direcţia identificării unor mijoace de supravieţuire, de avarie. Cu siguranţă am întâmpinat greutăţi în aceşti ani, dar tocmai depăşirea acestora a însemnat performanţă. Lipsa încrederii la nivelul sectorului de afaceri, incertitudinile generate de evoluţia crizei economice, dificultatea de a estima impactul real al crizei asupra companiilor au fost principalele provocări cărora a trebuit să le facem faţă şi pe care am învăţat să le depăşim concentrându-ne, în primul rând, pe anticiparea posibilelor probleme şi în al doilea rând pe contracararea efectelor şi reacţiilor.

Reporter: Absorbţia fondurilor europene reprezintă prioritatea zero a Guvernului, însă rezultatele ţării noastre nu sunt strălucite. Care este implicarea FNGCIMM în procesul de absorbţie a fondurilor europene?

Aurel Şaramet: Accesarea fondurilor europene a fost, este şi va fi un lucru foarte important, având un efect de locomotivă. Ele nu sunt, însă, chiar un panaceu. Din acest motiv, considerăm că vor apărea unele întârzieri şi unele neadaptări la unii agenţi economici, care s-au cantonat în accesarea de fonduri europene.

Fondul asigură garanţii în procente mari, 80%, indiferent de destinaţia creditului pentru cei ce solicită cofinanţare, fiind, de asemenea, implicaţi şi în acordarea de garanţii pentru plata avansului. Standardizarea procedurilor cu circa 6-7 bănci, pe baza unor indicatori stabiliţi de comun acord, a permis finanţatorilor ca, în situaţia în care apreciază că acea cofinanţare este viabilă, noi să acordăm automat garanţia, chiar dacă ea merge până la 2 milioane de euro. Pentru asemenea tranzacţii practicăm şi comisioane mai reduse, comparabile cu cele pentru tinerii întreprinzători. Din perspectiva prestaţiei, Fondul are toate instrumentele pregătite. Din nefericire, multe elemente birocratice au făcut ca unele proiecte să nu mai corespundă parametrilor proiectaţi iniţial şi să nu fie recunoscute ca fiind finanţabile de către bănci. Alteori, chiar dacă au fost finanţate, perioadele de rambursare a grant-ului au durat mai mult decât s-a estimat, iar unele proiecte au intrat în insolvenţă.

Chiar şi în aceste condiţii, Fondul s-a implicat în susţinerea cheltuirii banilor europeni, acordând garanţii în cuantum de peste 1,5 miliarde lei pentru mai mult de 1500 de IMM-uri.

Reporter: Guvernul a adoptat o serie de măsuri de austeritate în 2010, în timp ce măsurile de susţinere pentru mediul de afaceri au fost mult mai timide. Care este mesajul dumneavoastră pentru mediul de afaceri, din acest punct de vedere?

Aurel Şaramet: IMM-urile constituie componenta principală a clasei de mijloc, ce asigură stabilitatea economică şi socială a oricărei ţări. Din această perspectivă, întreprinzătorii trebuie trataţi ca o resursă naţională de o valoare inestimabilă, ce trebuie încurajată şi a cărei capacitate să fie folosită la un nivel cât mai ridicat în vederea amplificării performanţelor economiei naţionale. Prin misiunea noastră strategică, avem tocmai rolul de a susţine acest sector, cunoscând faptul că ideile bune de afaceri pot fi puse în practică doar dacă există finanţare asigurată, iar acordarea de garanţii facilitează atingerea acestui deziderat.

Reporter: Ce soluţii pot găsi micii întreprinzători la FNGCIMM?

Aurel Şaramet: Rolul instituţiilor de garantare a fost pus pe deplin în evidenţă de contextul economic dificil pe care ţara l-a traversat în ultimii ani. Prin activitatea întreprinsă, am facilitat accesul la finanţări prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse, contribuind, în cei zece ani de activitate, la sprijinirea a peste 20.000 IMM-uri şi garantarea de credite în valoare de peste 4 miliarde EUR. Cu alte cuvinte, prin garanţiile acordate, am contribuit la creşterea capacităţii IMM-urilor de a rămâne "în viaţă", implicit la o stimulare a mediului de afaceri, crearea unei dinamici în dezvoltarea afacerilor, dar şi în creşterea capacităţii de implementare a rezultatelor cercetărilor şi a noilor tehnologii.

Modalitatea de colaborare între noi şi instituţiile finanţatoare, bănci sau instituţii financiare nebancare este reglementată prin intermediul unor convenţii. Primul pas îl reprezintă decizia unui finanţator de a acorda un credit unui IMM, care nu deţine suficiente garanţii pentru accesarea finanţării. Din acest moment intervine Fondul, care, în limita a maxim 80% din valoarea creditului, va susţine garanţia aferentă. Având în vedere faptul că garanţia acordată este certă, lichidă şi exigibilă, dar şi neperisabilă, ea prezintă toate elementele de avantaj în raport cu alte tipuri de garanţii de tipul ipotecilor sau gajurilor.

Reporter: Oamenii de afaceri se plâng de reticenţa băncilor în a mai acorda credite. Cum vedeţi implicarea băncilor în programele guvernamentale? Cum caracterizaţi relaţia FNGCIMM cu băncile?

Aurel Şaramet: Supravieţuirea multor afaceri depinde de capacitatea lor de a obţine finanţare. Blocarea posibilităţii de a obţine finanţarea necesară s-a dovedit a fi dezastruoasă pentru multe companii româneşti, ceea ce a făcut imposibil pentru ele să găsească alte soluţii pentru a evita insolvenţa. În acest context, este tot mai pregnantă necesitatea deschiderii sistemului bancar către sectorul IMM, deşi, privind din perspectiva băncilor, creditarea a funcţionat permanent, dar s-a adresat doar celor ce prezentau un risc redus de nerambursare, respectiv multinaţionalele, companiile private mari, cele de stat (profitabile) şi autorităţile publice, în timp ce segmentul IMM-urilor, deşi explorat în continuare, a pus cele mai mari probleme din punctul de vedere al creditelor neperformante. Banca Naţională a României trebuie să aplice reglementări mai flexibile, care să permită băncilor să crediteze IMM-urile, pentru că firmele nou înfiinţate nu vor putea supravieţui fără finanţare.

Mereu am fost preocupaţi de consolidarea relaţiei între bănci şi IMM-uri. În acest sens, am implementat un nou mecanism de garantare, care să genereze avantaje pentru toate părţile implicate în proces. Pentru instituţiile finanţatoare/ IMM-uri am creat facilităţi de comunicare şi cost (corespondenţă online bănci- fond, nivel de garantare al fondului de maxim 80%, indiferent de durata şi destinaţia creditului, comisioane reduse, timp foarte scurt de aprobare - 3 zile lucrătoare), dar şi autonomie în selecţia IMM-urilor garantate. Din perspectiva noastră, acest concept ne permite să asiguram o pârghie de control asupra implementării elementelor noastre strategice, fie că vorbim despre structura garanţiilor, orientarea către zona investiţională vs capitalul de lucru, şi, poate ce este mai important, un management îmbunătăţit al prognozei plăţilor generate de intrare în default a unor IMM-uri garantate.

În aceeaşi direcţie se încadrează şi ultima noastră iniţiativă, respectiv aceea de elaborare a unui studiu, destinat, în principal, finanţatorilor, prin care să identificăm modificările sau îmbunătăţirile necesar a fi aduse reglementărilor bancare, în interesul comun de stimulare a dezvoltării continue a mediului de afaceri din România, prin consolidarea şi creşterea creditării sectorului IMM.

Reporter: Cum colaboraţi cu alte fonduri de garantare din România? Dar din alte state?

Aurel Şaramet: Fondurile de garantare din România activează ca şi instituţii financiare nebancare pe o piaţă concurenţială, cu strategii diferite, stabilite de interesele acţionarilor săi, fie ei, statul sau investitorii privaţi. Au fost situaţii în care tranzacţii complexe au impus sindicalizarea unor garanţii, aspect ce a condus la angrenarea noastră şi a altor fonduri în structurarea de soluţii în beneficiul IMM-urilor.

Din perspectiva colaborării cu fondurile de profil din alte ţări, apartenenţa la AECM (Asociaţia europeană a fondurilor de garantare şi mutuale) reprezintă cea mai bună formulă de disipare între membri a expertizei acumulate pe diverse pieţe, a modalităţilor de implementare a diverselor programe de susţinere a sectorului IMM. Un alt avantaj de care FNGCIMM beneficiază în relaţia cu această structură reprezentativă a fondurilor din Europa este reprezentat şi de interfaţa pe care o asigur, în calitate de membru al boardului AECM şi responsabil de zona fondurilor structurale.