Pe măsură ce angajaţii se vor întoarce tot mai mult la birou din 2022, se conturează nevoia de transformare a birourilor pentru a răspunde modului de lucru post-pandemic. Jumătate dintre angajaţii din România consideră că biroul trebuie regândit pentru a crea spaţii diferite care să le ofere mai multă flexibilitate şi posibilităţi multiple de lucru, în funcţie de tipul de activitate şi de nevoile de colaborare, pe modelul Activity-Based Workspace (ABW). În acelaşi timp, 60% cred că e nevoie de tehnologii avansate care să îmbunătăţească igienizarea în spaţiile de lucru şi, implicit, să limiteze riscurile pentru sănătate, arată un sondaj iniţiat de Genesis Property în rândul a 1.100 de angajaţi din toată ţara, în perioada septembrie-octombrie a acestui an, conform unui comunicat remis redacţiei.
Potrivit sursei citate, angajaţii consideră că biroul lor trebuie să ţină tot mai mult cont de modelul de lucru hibrid al viitorului şi de flexibilitatea de care aceştia au nevoie în activitatea lor, atât din perspectiva prezenţei la birou, cât şi a interacţiunii cu alţi membri ai echipei. Peste 45% consideră că birourile trebuie să ofere spaţii largi, cu birouri de tip open-space, iar 43% se aşteaptă să includă şi zone flexibile de lucru, de tip cafenea sau inspirate din spaţii de co-working.
72% consideră că e nevoie şi de spaţii închise, cu capacitate adaptată nevoilor de colaborare - de dimensiuni mai mari pentru colaborare în echipe extinse de peste 20 de oameni, de dimensiuni medii pentru şedinţe cu 15-20 de oameni, de dimensiuni mici pentru activităţi care presupun colaborarea în echipe mai mici de 15 oameni, dar şi foarte mici pentru activităţi care necesită linişte şi concentrare şi în care pot lucra cel mult 5 oameni. Astfel, cafeneaua-birou, zonele liniştite dotate cu fotolii sau canapele confortabile, spaţiile izolate de tip cabină telefonică, dar şi spaţiile verzi şi terasele în aer liber s-ar putea regăsi în tot mai multe birouri în viitor.
Riscurile pentru sănătate, în continuare o preocupare pentru angajaţi
Angajaţii care au revenit la birou în ultimele luni vor să se simtă mai în siguranţă în contextul pandemic şi consideră că spaţiile de lucru ar trebui dotate cu tehnologii noi care să îmbunătăţească igienizarea spaţiilor de lucru şi să limiteze riscurile pentru sănătate la birou. Astfel, aproximativ 95% dintre angajaţii care au răspuns sondajului Genesis Property confirmă nevoia pentru mai multe tehnologii inovatoare în clădirea lor de birouri. Alţi 80% cred că ar fi util să existe şi ecrane digitale care să afişeze indicatori de stimulare a imunităţii, iar 70% cred că în clădirile de birouri este nevoie de o zonă special concepută, complet echipată şi gata de utilizare în cazul nevoii imediate de izolare.
"Birourile trebuie regândite şi transformate pentru a se adapta mai bine modului de lucru din viitor şi nevoilor de lucru şi de colaborare ale angajaţilor. Pandemia a schimbat aşteptările angajaţilor, iar un birou proiectat pe baza unui concept dinamic şi agil precum Activity-Based Workspace (ABW) şi adaptat contextului epidemiologic prin măsuri şi tehnologii precum cele recomandate de standardul IMMUNE poate reprezenta un răspuns la tendinţele din piaţa muncii post-pandemice", spune Gavin Bonner, vicepreşedinte în cadrul Genesis Property.
Birouri mai sănătoase cu măsurile prevăzute în standardul IMMUNE
Cele mai multe dintre măsurile pe care şi le doresc angajaţii din România sunt deja prevăzute în IMMUNE Building Standard, dezvoltat de compania românească Genesis Property în 2020 tocmai pentru a evalua şi a certifica sănătatea spaţiului interior. Standardul propune 135 de măsuri coerente care oferă proprietarilor clădirii sau companiilor instrumentele necesare pentru a monitoriza şi ajusta starea de sănătate a spaţiilor de lucru.
Sondajul Genesis Property privind percepţia angajaţilor despre sănătatea clădirilor a fost desfăşurat, la nivel naţional, în septembrie - octombrie 2021 prin platforma iVox, pe un eşantion total de 1.100 de utilizatori de internet din România. Aproape 54% dintre participanţi sunt femei, peste 50% au vârsta cuprinsă între 25 şi 40 de ani, iar 53% au un venit net mai mare de 3.000 de lei, se arată în comunicat.