Geoană: "România ar putea fi prima ţară europeană care se alătură Antantei pentru protecţia mediului"

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vorbit, luni, la Universitatea Petrol-Gaze (UPG) Ploieşti, despre o Antantă pentru protecţia mediului şi a diversităţii, spunând că nu vede nicio problemă ca România să fie prima ţară europeană care să se alăture unei astfel de alianţe, relatează Agerpres.

Mircea Geoană a abordat în discursul susţinut la deschiderea anului universitar problema strategiilor pentru tranziţia energetică.

"Poate că aţi văzut recenta vizită de stat a regelui Charles al III-lea în Franţa. (...) La întâlnirea cu preşedintele Franţei şi suveranul britanic, acesta a propus refacerea Antantei Cordiale, alianţa militară şi politică dintre Franţa şi Anglia din Primul Război Mondial, într-o nouă antantă cordială pentru protecţia mediului şi a biodiversităţi. Ţinând cont de relaţiile excepţionale cu ambele ţării şi cu ambii lideri, nu văd niciun fel de problemă ca România (...) să fie prima ţară europeană care să se alăture acestei antante", a spus secretarul general adjunct al NATO.

În context, acesta a criticat absenţa unei dezbateri "serioase" în România despre tranziţia în noul mod economic al ţării.

"Absenţa unei dezbateri serioase, argumentate şi la noi la noi acasă despre justul echilibru între folosirea resurselor energetice şi agricole actuale şi tranziţia ecologică în noul mod economic al ţării mi se pare o eroare politică şi o eroare strategică majoră", a spus Geoană, punctând că, prin prisma anului electoral 2024, o astfel de conversaţie riscă să fie amânată pentru următorul ciclu politic.

"Scepticismul generalizat pe care îl auzim cu toţii (...) nu este legat de capacitatea noastră de a scrie strategii, ci de capabilitatea, uneori minusculă, de a le pune în practică. Şi de aceea sunt absolut convins că aici şi de aici, de la această mare Universitate, vom putea porni o conversaţie autentică, profesionistă, cu argumente pro-contra, pentru a putea să facem ca România să-şi atingă potenţialul şi să îşi atingă obiectivele economice, politice şi tehnologice. (...) România poate şi trebuie să reprezinte ţara din UE care îşi găseşte propriul just echilibru între tendinţele extreme ale unui ecologism punitiv şi ale inacţiunii climatice. Sunt cele două extreme în care noi va trebui să găsim un just echilibru românesc. (...) Găsind acest drum propriu, România va găsi şi calea mai uşoară pentru dezbaterea încă mai complicată a nevoii găsirii unui nou model economic bazat pe inovare, pe competitivitate şi sustenabilitate", a adăugat reprezentantul NATO.

În context, acesta s-a adresat studenţilor UPG, spunându-le că ei vor fi în prima linie a schimbării.

"Voi, dragii mei tineri prieteni, veţi fi în prima linie a acestei uriaşe schimbări de paradigmă strategică, politică, tehnologică, dar şi de societate. Va trebui să intraţi în cursa contra-cronometru care se dă în anticamera catastrofei climatice. Ştiinţa voastră trebuie să limiteze efectul poluant al hidrocarburilor, cercetarea şi ingineria voastră şi a colegilor voştri din întreaga lume au această sarcină nobilă, dar şi foarte grea", a mai afirmat Mircea Geoană.

Acesta a arătat că societăţile nu pot trece brusc la energia verde, fiindcă tehnologia nu oferă deocamdată o trecere uşoară.

"Marile rezerve de hidocarbură au ajuns să redeseneze geopolitica şi, probabil, pentru următoarele două-trei decenii, petrolul şi gazele naturale vor continua să fie sursă strategică a puterii, a disputelor, dar şi a bunăstării naţiunilor. (...) Industriile, economiile, societăţile nu pot trece brusc şi deodată la energia verde, fiindcă tehnologia nu oferă deocamdată o trecere uşoară. Pentru următorii 30-40 de ani, omenirea va căuta să folosească hidrocarburi ca să se deplaseze, să se încălzească, să ne luminăm locuinţele şi să trăim mai confortabil. (...) Tranziţia energetică nu înseamnă automat o condamnare la şomaj a unor sectoare întregi ale economiei. Dimpotrivă, cu investiţii inteligente, (...) tranziţia către o energie mai curată va genera locuri de muncă mai bine plătite, mai ales pentru generaţia tânără. Iar aici rolul învăţământului universitar este vital, pentru că o universitate precum cea a dvs. are capacitatea de a pregăti tineri pentru provocările generate de tranziţia energetică care este în regulare şi va continua cu intensitate. Şi tocmai aici trebuie să discutăm despre importanţa profesiei dvs., căci vouă, inginerilor de la petrol şi gaze, vă revine misiunea de a limita poluarea pe hidrocaburi. Veţi avea sarcină să găsiţi metode de extragere şi prelucrare mai nepoluante, tehnologii cu ardere mai verzi, produse petrochimice mai curate. Voi sunteţi partea efortului de încetinire a încălzirii globale. Ştiinţa şi munca voastră trebuie să restrângă cauzele şi să limiteze efectele crizei climatice", a mai afirmat secretarul general adjunct al NATO.