Ghenadi Padalka, cel care a petrecut cel mai mult timp în spaţiu, a revenit pe Pământ

Cosmonautul rus Ghenadi Padalka a revenit pe Pământ sâmbătă, alături de alţi doi colegi de pe Staţia spaţială internaţional (ISS), devenind omul care a stat cel mai mult în spaţiu - 879 de zile în cinci misiuni, relatează AFP.

Padalka, 57 de ani, a aterizat într-o stepă aridă din Kazahstan, conform programului (la 00:51 GMT), însoţit de cosmonautul kazah Aidyn Aimbetov şi de astronautul danez Andreas Mogensen. "Aterizarea s-a desfăşurat bine", a declarat un purtător de cuvânt al agenţiei spaţiale ruse Roscosmos.

Padalka, comandantul celei de-a 44-a misiuni spre ISS, bătuse în 28 iunie un record vechi de zece ani, cel al numărului total de zile petrecute în spaţiu, deţinut până atunci de un alt rus, Serghei Krikalev (803 zile, nouă ore şi 41 de minute). Ultima misiune a lui Padalka a început în 27 martie, când a decolat de pe cosmodromul Baikonur (Kazahstan) cu compatriotul său Mihail Kornienko şi americanul Scott Kelly.

Cei doi care au aterizat sâmbătă cu el, Andreas Mogensen, primul danez în spaţiu, şi Aidyn Aimbetov, au stat puţin timp pe ISS: ei au decolat la bordul Soyuz TMA-18M în 2 septembrie şi au acostat la staţie în 4 septembrie.

"Mă simt bine", a spus Padalka, înconjurat la aterizare de membri ai conducerii programului spaţial rus. Ghenadi Padalka a mers de patru ori pe ISS, fiind singurul care a fost comandant pe staţie de patru ori. A făcut prima călătorie în 1998, când a plecat de pe Pământ pentru o călătorie de durată (199 de zile) pe staţia rusă Mir. Şi al doilea său sejur, pe ISS, din 2009, a durat tot atât.

Cei trei au părăsit orbita, intrând perfect în atmosferă şi aterizând la 146 de kilometri sud-est de localitatea kazahă Dzhezkazgan după mai puţin de o oră, potrivit agenţiei spaţiale americane (NASA). Ei au fost transportaţi la aeroportul din capitala kazahă, Astana, unde era anunţată o întâlnire cu preşedintele Nursultan Nazaerbaiev.

Misiunile în spaţiu constituie unul din rarele programe de cooperare internaţională între Rusia şi Occident care nu au fost anulate din cauza conflictului din Ucraina. Însă programul spaţial comun a avut o serie de dificultăţi în acest an. La sfârşitul lunii aprilie, toate misiunile în spaţiu au fost suspendate pentru aproape trei luni după eşecul navetei fără pilot Progress, care a pierdut contactul cu solul şi s-a distrus în atmosferă, obligând un grup de astronauţi de pe ISS să stea la bordul staţiei cu o lună mai mult. În luna mai, o altă navetă rusă, Proton-M, care transporta un satelit mexican, s-a prăbuşit în Siberia la scurt timp de la lansare.

ISS, a cărei construcţie a costat circa 150 de miliarde de dolari (132 de miliarde de euro), orbitează în jurul Pământului cu aproximativ 28.000 de kilometri pe oră din 1998, aminteşte AFP.