English
Reporter: Credeţi că un consum regulat de produse care conţin aditivi alimentari ne pot afecta, în timp, sănătatea?
Gheorghe Mencinicopschi: Legea reglementează doar cantitatea maximă dintr-o substanţă care poate fi folosită într-un singur aliment, nu ţine cont de faptul că aceşti aditivi pot fi cumulaţi în organism din diverse produse pe care zilnic le consumăm.
Există substanţe care au fost interzise de Uniunea Europeană, pe motiv că pot produce cancer, după ce au fost consumate ani de zile.
De exemplu, E 128, cunoscut sub numele de roşu 2 G, a fost interzis în anul 2007, după ce a fost consumat ani buni, fiind clasificat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor drept cancerigen. Dar E 128 mai are cel puţin 14 fraţi gemeni, alţi coloranţi aproape identici din punct de vedere chimic, utilizaţi, în continuare, în produsele alimentare.
Simplul fapt că legea aprobă folosirea acestor substanţe nu înseamnă că suntem şi protejaţi. Protejează poate doar interesele comerciale.
La nivel mondial, există tendinţa de a renunţa la alimentaţia cu aditivi, dar noi încă nu suntem educaţi în această privinţă.
La noi, consumatorii trebuie să conştientizeze că aceste substanţe pot fi dăunătoare pentru sănătate. Producătorului îi este indiferent dacă scoate pe piaţă alimente cu sau fără E-uri. Acesta va face produsele care se cer, pentru că asta este regula pieţei, cererea şi oferta.
Reporter: Există E-uri sigure pentru sănătate?
Gheorghe Mencinicopschi: Or-ga-nismul nu recunoaşte substanţele artificiale. Sunt greu de metabolizat. Trebuie să înţelegem că nu suntem maşinării, noi suntem fiinţe vii. Asta ne scapă de cele mai multe ori din vedere. Chiar şi o maşină fabricată să funcţioneze cu motorină, dacă îi pui benzină, o strici.
Când omul intervine şi modifică structura alimentelor, intervine în rău, pentru că scade valoarea biologică a alimentului. Alimentele trebuie să conţină ingrediente cât mai apropiate de cele naturale, trebuie să aibă o compoziţie cât mai echilibrată în proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale. Pâinea albă, de exemplu, este foarte îndepărtată de natură. Când este măcinat grâul, este îndepărtată şi tărâţa, şi odată cu ea toate vitaminele.
Pot să vă spun că există variante naturale ale unor E-uri. Acelea sunt sigure pentru sănătate. De exemplu, vitamina C este bună naturală, nu de sinteză. Vitaminele de sinteză nu sunt sănătoase. Trebuie să ne orientăm spre producătorii de vitamine naturale. Sunt mai scumpe, dar sunt sigure.
Reporter: Practic, aproape toate produsele din comerţ conţin aditivi alimentari. În aceste condiţii, nu avem la îndemână foarte multe opţiuni. Ce ar trebui să mâncăm?
Gheorghe Mencinicopschi: Nimic nu mai este cum a fost, totul este o înşiruire de griuri. Deci ar trebui să alegem ceva mai puţin nociv din ceva foarte nociv.
Trebuie să alegem alimente simple, de la piaţă, de la ţărani. Ar trebui să ne întoarcem puţin la ceea ce făceau părinţii noştri, să nu mai consumăm alimente gata preparate, ci să le gătim singuri. Chiar să cumpărăm noi materiile prime.
De asemenea, putem cumpăra produse ecologice. Într-adevăr, mâncarea ecologică este mai scumpă, dar opinia mea este că sănătatea nu are preţ. Mai bine mai puţin, dar de calitate.
Pentru sănătatea dumneavoastră, citiţi etichetele alimentelor, nu numai termenul de valabilitate. Ar fi bine să cumpăraţi alimente care au şi etichete nutriţionale.
Eticheta nutriţională va deveni obligatorie pentru producători doar dacă aceştia vor dori să facă menţiuni de sănătate. De exemplu, produsul X scade colesterolul. Adică vor trebui să demonstreze aceste calităţi, prin afişarea nutrienţilor.
Reporter: Pe piaţă, foarte multe produse din carne conţin aditivi. Însă sunt informaţii că şi carnea simplă, pe care o gătim acasă, suferă transformări.
Gheorghe Mencinicopschi: Exis-tă producători care injectează carnea. Sunt maşini speciale care injectează carnea cu saramură. Astfel, carnea poate ajunge să conţină aceleaşi substanţe ca şi mezelurile, adică fosfaţi, nitraţi, glutamat, amidon, caragenan.
Acum câţiva ani, un comisar din Uniunea Europeană a spus: "Voi, românii, sunteţi cârcotaşi, pentru că aveţi termen de comparaţie, mai ştiţi cum este roşia din curte, cum este găina crescută în bătătură. Dar o să vină vremea când o să vi se interzică să mai creşteţi găina... şi n-o să mai ştiţi". Puiul din comerţ, deşi este o maşinărie de carne, nu dă aceeaşi carne de calitate ca şi un pui crescut în ritm normal, hrănit normal.
Reporter: Care sunt cele mai periculoase E-uri?
Gheorghe Mencinicopschi: Nitritul de sodiu şi substanţele înrudite cu acesta se folosesc, de regulă, în produsele din carne şi în alimentele similare din vegetale. În primul rând, nitritul de sodiu este un cărăuş de sodiu. Nu degeaba CNA ne avertizează: "Pentru sănătatea dumneavoastă, evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi".
Fosfaţii (E341, E343, E340) reţin apa în organism şi aduc un surplus de fosfor. Pot declanşa boala numită acidoză metabolică, care se manifestă prin demineralizarea oaselor. În plus, această substanţă chimică predispune la cancer.
Să vă spun şi despre coloranţii chimici de sinteză, care au potenţial cancerigen.
E 102 sau tartrazina este un colorant galben. Se găseşte în băuturi nealcoolice şi alcoolice, în sucuri, lichioruri, fructe şi legume confiate, produse de cofetărie, produse fine de brutărie, croissant-uri, biscuiţi, prăjituri, napolitane, brânză topită aromată, produse lactate aromate, sosuri, condimente, cum ar fi curry, muştar, icre de peşte, peşte afumat, snacks-uri, preparate pentru controlul greutăţii, suplimente alimentare, supe, vinuri.
Doza zilnică admisă este de 7,5 mg/kg/corp.
Aici intervine o minciună şi o stratagemă a producătorilor de alimente. De fapt o lacună a legii. Una este cantitatea maximă permisă dintr-o substanţă într-un aliment şi alta este doza maximă admisă în organism.
Dacă dumneavoastră aveţi 50 de kilograme, înmulţiţi cu 7,5 şi vedeţi cât aveţi voie să consumaţi pe zi din această substanţă, adică 375 mg/zi. Această doză poate fi uşor depăşită, dacă veţi consuma de exemplu o jumătate de litru de suc de fructe, veţi mai mânca şi nişte biscuiţi, veţi lua şi nişte produse de patiserie. De-păşirea dozei zilnice admise, toxicologic vorbind, nu este sigură pentru sănătate.
Aceşti coloranţi pot produce cancer. Totodată, sunt incriminaţi şi în apariţia sindromului de deficienţă de concentrare şi hiperactivitate, ADHD. Copiii care consumă produse ce conţin aceşti coloranţi devin agitaţi. S-a constatat că la adolescenţi şi adulţi, acest sindrom creşte incidenţa evenimentelor de tip sinucid sau crimă.
La toate acestea se adaugă tot felul de alergii alimentare, de la iritaţii pe piele, dureri de cap, gât umflat, stări de rău, până la moarte, prin şoc anafilactic. Au existat astfel de cazuri, dar au fost subdiagnosticate. Pur şi simplu a fost constatată moartea, fără a se preciza motivul.
Alte substanţe periculoase sunt conservanţii. De exemplu, acidul benzoic, E 210, şi toată familia lui (benzoaţi de potasiu, sodiu, calciu, benzoatul de etil, paraben, de la 210 până la 219) sunt periculoşi pentru persoanele asmatice, alergice sau care suferă de eczeme. De asemenea, aceşti aditivi trebuie evitaţi de persoanele dependente de medicaţie steroidiană, antiasmatică, şi de persoanele cu tuburări neorologice. Iată că aditivii nu interferă numai între ei şi cu nutrienţii din alimente (precum calciul), ci şi cu me-dicamentele, fumatul şi cu băutura.
Pe piaţă activează producători de un cinism incredibil, mai ales cei care lansează produse cu E-uri pentru copii şi îndeamnă la o alimentaţie sănătoasă.
Alte substanţe chimice dăunătoare sunt dioxidul de sulf şi toată familia lui, de la E 220 până la E 228. Pot da astm de sulfit, la persoanele sensibile. Deci persoanele care suferă de bronşită ar trebui să evite produsele care conţin aceste substanţe. Pot provoca conjunctivită, emfizem, sunt interzise persoanelor care suferă de afecţiuni cardiovasculare (adică jumătate din români), de afecţiuni renale (10% din populaţia ţării).
Aceşti conservanţi se găsesc în băuturi nealcoolice, sucuri de fructe, fructe uscate, fructe conservate şi preparate, în vinuri. Uneori şi fructele din iaurt conţin conservanţi, şi aici este o mare problemă, pentru că producătorii nu sunt obligaţi să menţioneze că fructele dintr-un produs conţin conservanţi.
Nitriţii sunt alţi aditivi care se folosesc în produsele din carne, atât pentru conservare, cât şi pentru colorare. Toţi nitriţii şi nitraţii pot forma ni-trozamine, asociate cu creşterea riscului de cancer. Sugarii şi copii pot fi chiar omorâţi de aceste substanţe, având în vedere că ei sunt mai sensibili.
În acest an, s-au făcut trei studii, la care au contribuit Institutul de Cancer al SUA şi Institutul de Cancer al Franţei, precum şi o fundaţie internaţională de cancer. Potrivit studiului, consumul zilnic a peste 50 de grame de mezeluri creşte riscul de cancer colorectal (de colon) cu 21%.
Alţi aditivi care se folosesc în alimente sunt agenţii de îmbunătăţire a gustului şi a aromei. De exemplu, E 621, glutamatul monosodic. Poate produce persoanelor sensibile dureri de cap, slăbiciune, greaţă, senzaţii de arsură în antebraţ şi ceafă, astm, modificări de ritm cardiac, respiraţie dificilă.
Nu trebuie consumat de femeile însărcinate şi care alăptează, copii, hiperglicemici, bătrâni şi cardiaci, hipoglicemici, adică de 80% din populaţie.
Glutamatul monosodic se găseşte în mezeluri, uneori şi-n chipsuri, în alimente sărate, în unele salamuri şi pateruri vegetale, în supe instant. Pe termen lung, aceste substanţe cresc riscul de cancer la creier, omoară celulele nervoase, sunt neurotoxine.
Alţi aditivi periculoşi sunt edulcoranţii chimici de sinteză - E 950 (acesulfam- k), E 951 (aspartam), E 952 (ciclamaţii) E 954 (zaharină), E 955 (sucraloză) - care pot provoca de asemenea afecţiuni grave.
Aspartamul este unul dintre cei mai contestaţi aditivi alimentari, poate provoca oboseală, halucinaţii, dureri de cap. Femeile aflate la cură consumă produse ce conţin aspartam, deoarece nu conţin calorii.
Reporter: Există speculaţii că nici fructele şi legumele pe care le consumăm nu sunt atât de sănătoase... Se vorbeşte de faptul că 70% din fructele şi legumele de pe piaţa noastră provin din Turcia, unde sunt tratate cu diferite substanţe, foarte dăunătoare pentru sănătate.
Gheorghe Mencinicopschi: Nu vă pot da detalii despre produsele din Turcia, însă vă pot spune că fructele şi legumele trebuie consumate în sezon şi din locuri apropiate, ca să fim siguri că sunt netratate. Consumaţi fructe româneşti şi vă mai recomand şi kiwi. Fructele şi legumele aduse din străinătate sunt tratate ca să nu mucegăiască. Merele, de exemplu, sunt date cu mai multe tipuri de E-uri sub formă de ceară strălucitoare.
Agricultura intensivă a modificat compoziţia legumelor. Acestea conţin din ce în ce mai puţine puţine vitamine şi săruri minerale.
Fructele venite de la producătorii din Uniunea Europeană sunt bune pentru consum. Pentru că Uniunea Europeană a interzis, de exemplu, utilizarea bifenilului pentru tratarea citricelor de către producătorii din comunitate. Însă, pe piaţa noastră, pătrund fructe şi legume ale unor producători care nu sunt din Uniunea Europeană şi folosesc aceste substanţe. Iar în România nu-i controlează nimeni.
Reporter: Aditivii alimentari au efecte genetice?
Gheorghe Mencinicopschi: Da, şi este un lucru dovedit ştiinţific. Acest fenomen are loc prin ceea ce, în lumea ştiinţifică, se numesc SNP-uri, care înseamnă mutaţii mononucleotidice. Sunt mutaţii punctiforme care au loc în timpul vieţii, pentru că alimentele interacţionează direct cu genele noastre, lucru dovedit de ştiinţă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
