GHEORGHE PIPEREA: "Achiziţia creanţelor de către SRL-urile băncilor este comerţ ilicit"

Problema cesionării creditelor de către bănci, mult dezbătută în spaţiul public, mai ales în ziarul BURSA, a revenit în atenţia avocatului Gheorghe Piperea, apărătorul clienţilor în procesele cu instituţiile bancare.

Specialistul a scris, ieri, pe pagina sa de Facebook: "Nu ştiu dacă lumea este conştientă de le­gea nr. 12/1990 privind protecţia populaţiei contra activităţilor co­merciale ilicite.

În baza acestei legi, Departamentul antifraudă de la fisc, poliţia şi ANPC pot să aplice nişte sanc­ţiuni contravenţionale şi să confişte bunurile, valorile sau banii care provin din contravenţie. O contravenţie este, conform art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, comerţul ilicit constând în activităţi comerciale derulate fără îndeplinirea condiţiilor legale, cum ar fi un comerţ fără autorizaţie de func­ţionare de la autorităţile competente. SRL-urile băncilor către care se vând creanţe nu au autorizaţie de bancă şi nici măcar autorizaţie de colectori de creanţe. Spune asta chiar BNR, dar spune şi ANPC. Plus băncile centrale din Olanda şi Ungaria. Deci, ceea ce fac băieţii ăştia este comerţ ilicit. Toate miliardele încasate trebuie confiscate mâine, fie de poliţie, fie de departamentul antifraudă de la fisc. Şi banca vân­zătoare este vinovată de contravenţie, căci e complicea «autorului». Aşadar, şi banca poate fi sanc­ţionată şi supusă confiscării alături de «puiul» evazionist şi ilicit din Olanda sau Luxemburg. Culmea ironiei este că, dacă fapta e repetată, se poate suspenda activitatea ilicită (inclusiv cea de bancă) pe termen de 30 de zile, de către... primărie! O astfel de măsură se poate dispune în baza art. 78 din OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi a serviciilor de plată".

Debitorii au reclamat în mai multe ocazii faptul că băncile de la care s-au împrumutat au vândut creditele fără întârzieri la plată, unele chiar din primele zile după ce au fost contractate.

• Client Bancpost: "Entitatea olandeză către care mi-a fost cesionat creditul este un simplu SRL"

Preluarea Bancpost de către Banca Transilvania fără creditele cu plata la zi cesionate în trecut unei entităţi olandeze a repus pe tapet subiectul împrumuturilor fără restanţe scoase din ţară.

Unul dintre debitorii împrumutaţi la Bancpost, al cărui credit luat pe persoa­nă juridică i-a fost cesionat în 2008 companiei EFG New Europe Funding II BV, la scurt timp după contractare, susţine că, potrivit răspunsurilor primite de la instituţiile abilitate, entitatea olandeză este "un simplu SRL".

Clientul Bancpost ne-a declarat, la începutul acestui an: "Foarte multe dintre proprietăţile românilor pe care aceştia au hotărât să le achiziţioneze prin contractarea de credite la bănci sunt gajate, de fapt, după cesiune, unor SRL-uri străine cu capital social foarte mic, care sunt oricând supuse intervenţiei şi falimentului. Există posibilitatea ca împrumuturile să fie achitate cu bună credinţă, dar după 20-30 de ani nu vom avea garanţia că ne vom recăpăta proprietatea respectivă". Sursa citată ne-a mai precizat: "În continuarea contractelor de vânzare-cumpărare creanţe este cel de administrare active, unde sunt evidenţiate conturile din Cipru în care se fac plăţile".

Clientul Bancpost a demarat acţiuni în instanţă, în anul 2015, după ce, de-a lungul anilor, dobânda creditului a fost majorată semnificativ în mod unilateral şi, în consecinţă, valoarea ratelor a crescut.

Domnia sa a întreprins mai multe acţiuni, trimiţând adrese către toate instituţiile din ţară şi străinătate competente (BNR, Parchet, ANAF, Parlament, Parlamentul European, Comisia Europeană, Banca Naţională a Olandei, Autoritatea Olandeză pentru Pieţe Financiare, Autoritatea Bancară Europeană, Banca Centrală Europeană etc) şi deschizând mai multe procese în instanţă.

La întrebarea legată de prevederile legale ce stau la baza înstrăinării creditului său, BNR i-a transmis: "În anul 2008, din motive asociate politicilor proprii de creditare şi de gestionare a riscului, practica băncilor comerciale era de a vinde portofolii de credite performante către instituţii nerezidente, membre ale grupurilor bancare ale instituţiilor de credit rezidente. (...) La momentul iulie 2008 nu exista nicio condiţionare şi/sau interdicţie legală în ceea ce priveşte calitatea creditului (performant/neperformant) sau persoana cesionarului (în sensul unor condiţii restrictive privind jurisdicţia în care îşi desfăşoară activitatea cesionarul sau domeniu de activitate a acestuia). (...) Anterior intrării în vigoare a prevederilor Legii 93/2009, instituţiile de credit au cesionat atât credite performante, cât şi credite neperformante, neexistând niciun impediment legal în privinţa calităţii creanţelor respective (performante/neperformante), cu excepţia condiţionării cesiunii creditelor ipotecare, instituite prin dispoziţiile art. 24 (în prezent abrogat) din Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare (n.r. Legea 190/1999 art. 24 arată:

(1) Creanţele ipotecare şi privilegiate conform art. 1737 din Codul civil (Notarea dreptului de preempţiune asupra unui imobil), care fac parte din portofoliul unei instituţii financiare autorizate prin lege, pot fi cesionate unor instituţii financiare autorizate să acţioneze pe pieţele de capital.

(2) Cesiunea priveşte numai creanţele ipotecare din portofoliul deţinut, care au caractere comune cu privire la natura, originea şi riscurile lor). (...) În 2008, prevederile vechiului Cod Civil reprezentau cadrul legal ce reglementa cesiunea de creanţe, aceasta completând legislaţia specială în materie până la intrarea în vigoare a noilor dispoziţii cuprinse în Noul Cod Civil, din anul 2011".

Banca Naţională i-a mai spus clientului că autoritatea competentă să stabilească şi să verifice legalitatea cesiunii rămâne instanţa de judecată.

Deşi Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare presupune că entităţile ce preiau credite ipotecare trebuie să fie instituţii financiare autorizate care să acţioneze pe pieţele de capital, se pare că EFG New Funding II BV nu este înregistrată ca societate financiară, după cum ne-a spus clientul Bancpost. Afirmaţia debitorului se bazează pe răspunsurile pe care le-a primit de la entităţile avizate să licenţieze astfel de societăţi. Astfel, Banca Naţională a României i-a transmis clientului: "Entitatea indicată nu se încadrează în niciuna dintre categoriile instituţionale autorizate/reglementate/supravegheate prudenţial de BNR şi, implicit, nu se regăseşte înscrisă în registrele deschise la Banca Naţională a României, context în care activitatea desfăşurată de acestea nu se supune legislaţiei administratre de banca centrală, conform competenţelor încredinţate de legiuitor". La rândul său, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a menţionat:"SC EFG New Funding II BV nu este autorizată să presteze servicii şi activităţi de investiţii, precum şi servicii conexe prevăzute în Legea 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare". Şi Autoritatea olandeză pentru pieţe financiare (AFM) i-a spus clientului că EFG New Funding Europe nu are licenţă de la ea.

Împrumutatul în franci elveţieni (CHF) susţine că s-a deplasat la adresa din Olanda indicată în actele de vânzare-cumpărare şi că a fost surprins să nu găsească niciun sediu social la respectiva adresă.

În acest context, entităţile care au preluat credite de la băncile noastre şi nu sunt înregistrate ca societăţi financiare încasează dobânzile în mod ilegal, sunt de părere specialiştii din piaţă. Aceştia arată că un simplu SRL, SA, SCSA, SCA sau orice altă formă de organizare ce nu este conformă legilor în vigoare, autorizată de către BNR, nu poate funcţiona legal şi nu poate încasa dobânzi bancare.

• BNR: "Verificarea cesiunii creditelor revine ANPC"

În vara anului trecut, BNR susţinea că verificarea cesiunii creditelor îi revine Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Răspunzând unor întrebări transmise de ziarul BURSA pe marginea legislaţiei privitoare la cesiunea creditelor fără restanţe, reprezentanţii Băncii Centrale ne-au precizat: "Potrivit cadrului normativ actual, aspectele privind cesiunea creanţelor rezultate din contractele de credite pentru consumatori sunt reglementate de Ordonanţa de Urgenţă nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Din punct de vedere legal, o interdicţie expresă în ceea ce priveşte vânzarea anumitor categorii de creanţe izvorâte din contractele de credit a fost consacrată doar începând cu anul 2009, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, act normativ care, la art. 2 alin. 3, a limitat posibilitatea achiziţionării portofoliilor de credite performante numai la entităţile care pot desfăşura activitate de creditare cu titlu profesional. Textul a fost abrogat în data de 30.06.2016, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016".

OUG 52/2016 subliniază, la Capitolul X (Cesiunea): "Art. 58 (2) Contractele de credit reglementate de prezenta ordonanţă de urgenţă şi creanţele rezultate din acestea pot fi cesionate numai către creditori, astfel cum sunt definiţi la art. 3 pct. 2, alţii decât creditorii nonfinanciari". Aceeaşi Ordonanţă arată, la articolul 3, alineatul 2: "creditor - persoana juridică, inclusiv sucursala instituţiei de credit şi a instituţiei financiare din străinătate, care acordă credite (...) pe teritoriul României (...)".

Totodată, la articolul 59 (2) din acelaşi text de lege se menţionează că cesionarul contractului de credit, respectiv cesionarul creanţei, este obligat să aibă sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România pentru rezolvarea eventualelor litigii şi pentru a răspunde contravenţional şi/sau, după caz, penal, în faţa autorităţilor publice.

OUG 52 are şi câteva derogări de la prevederea de mai sus, relevante fiind următoarele:

"(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), creanţele rezultate din contractele de credit pot fi cesionate şi către entităţi ce au drept obiect de activitate emiterea de instrumente financiare securitizate în baza unui portofoliu de creanţe, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/2006 privind securitizarea creanţelor.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), creanţele rezultate din contractele de credit neperformante, pentru care creditorul a declarat scadenţa anticipată ori a iniţiat procedura executării silite a consumatorului, pot fi cesionate către entităţi care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe.

(5) Contractele de credit, contractele de ipotecă, precum şi orice alte înscrisuri care au caracter de instrumente de garantare a respectivelor credite, încheiate la solicitarea creditorilor, nu reprezintă titluri executorii în cazul în care cesionarul este o entitate ce desfăşoară activităţi de recuperare creanţe ".

Legea interzice, la articolul 60, cesionarea contractului de credit şi a accesoriilor, precum şi a creanţei către o entitate care nu are sediul social, o sucursală sau un reprezentant în Româ­nia.

În luna aprilie 2015, reprezentanţii Băncii Naţionale ne-au spus că, în materia cesionării creanţelor, Codul Civil instituie principiile generale.