Giganţii bancari din SUA se bazează pe investment banking şi pe tranzacţionare

Rezultatele celor trei mari bănci de pe Wall Street au deschis sezonul raportărilor pentru al doilea trimestru. Avem două concluzii după primele rezultate: pe de o parte, diviziile de investment banking şi tranzacţionare au înregistrat performanţe semnificativ mai bune comparativ cu anul anterior. Pe de altă parte, activitatea bancară tradiţională pare să încetinească. Deşi sectorul arată semne de redresare, unele bănci obţinând rezultate peste aşteptări, preţul acţiunilor a scăzut după publicarea rapoartelor, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille

• JPMorgan, goliatul sistemului bancar american

Este greu de conceput că există vreun investitor, economist sau om de afaceri care să nu fi auzit de JPMorgan Chase & Co, cel mai mare conglomerat financiar din SUA. Banca îşi are originile la sfârşitul secolului XVII, adică din primele zile ale formării sistemului bancar american. Site-ul băncii precizează că firma este construită pe mai mult de 1.200 de instituţii predecesoare care s-au unit de-a lungul anilor pentru a forma compania de astăzi. Ultima astfel de fuziune importantă s-a întâmplat în anul 2000, când precursorul modernului JPMorgan Chase, The Chase Manhattan Bank, s-a unit cu J.P. Morgan, eliminând astfel concurenţa şi consolidându-şi poziţia pe piaţă. Astăzi, banca operează în peste 100 de ţări, are aproximativ 300.000 de angajaţi, este lider în sectorul bancar de investiţii şi este pe merit descrisă ca fiind "too big to fail". În prezent, goliatul sistemului bancar este condus de Jamie Dimon, preşedintele şi CEO-ul companiei, care are o biografie pe măsură. Dimon a ghidat banca prin criza financiară din anii 2007-2008, gestionând vânzarea de 12 miliarde de dolari în ipoteci subprime din 2006. În mijlocul crizei, când alte bănci dădeau faliment, JPMorgan Chase se extindea prin achiziţii, consolidându-şi poziţia. Influenţa lui Dimon, însă, se extinde dincolo de JPMorgan Chase. El a fost un consilier apreciat al fostului preşedinte Barack Obama şi membru în diverse consilii, inclusiv la Banca Federală a Rezervei din New York şi Harvard Business School. Opiniile sale sunt adesea urmărite de specialişti şi reflectate în media globală.

• Datele macro, reflectate în piaţă

Ultimele două săptămâni au fost aglomerate în SUA, pe partea macro. Şomajul, rapoartele preţurilor de consum şi ale producătorilor au fost însoţite de multe discursuri ale preşedintelui Rezervei Federale (Fed). Cel mai recent raport al şomajului a arătat că piaţa muncii s-a răcit de la extremele din perioada pandemiei şi a revenit la parametri de dinainte de criza sanitară provocată de Covid-19. Acestea au fost aduse în discuţie de către preşedintele Fed în discursul lui semestrial în faţa Congresului, sugerând că argumentele pentru reducerea ratelor dobânzii devin "mai puternice". Piaţa a reacţionat cu o întârziere de aproximativ 24 de ore la această ştire. Astfel, vineri, piaţa futures a arătat schimbarea de sentiment în privinţa începerii tăierii dobânzii în septembrie de la 70% la 90%. Următoarea şedinţă Fed va avea loc la sfârşitul lunii iulie, iar piaţa se aşteaptă ca ratele dobânzilor să se păstreze la acelaşi nivel, între 5,25% şi 5,50%.

Indicele preţurilor de consum (CPI), publicat în data de 11 iulie, a scăzut cu 0,1% comparativ cu luna mai, ducând rata anuală la 3%. Indicele a depăşit estimarea pentru creşterea inflaţiei de bază pe an, de 3,1%, apropiindu-se de targetul Fed de 2%.

Raportul privind indicatorul preţurilor producătorilor (PPI) a arătat o creştere de 0,2% în iunie, depăşind aşteptările de +0,1%. Această creştere a fost cu atât mai surprinzătoare după ce indicatorul s-a menţinut la acelaşi nivel în mai şi a venit în urma a unui CPI scăzut. PPI este frecvent considerat un indicator al inflaţiei la nivel de retail. Deşi marjele crescute ridică îngrijorări privind lăcomia corporativă şi costurile mai mari pentru consumatori, Chris Rupkey, economist-şef la FwdBonds, nu anticipează o creştere bruscă a preţurilor din cauza marjelor dificil de măsurat şi a costurilor angrosiştilor.

• Rezultate financiare

Vineri a început sezonul de raportări al sectorului bancar, cu trei bănci de top raportând rezultatele în aceeaşi zi. Cea mai mare bancă după active, JPMorgan Chase, a raportat o creştere a cifrei de afaceri peste aşteptări, aceasta ajungând la 50,2 miliarde de dolari, depăşind estimările FactSet, de 41 miliarde de dolari. EPS (câştigul pe acţiune) de bază a adus o surpriză de 45%, ajungând la 6,12 dolari, cea mai mare creştere comparativ cu concurenţa. Profitul net a fost şi mai spectaculos, în creştere cu 25%, ajungând în prezent la 18,1 miliarde de dolari.

Veniturile nete din dobânzi (diferenţa dintre ceea ce banca câştigă din împrumuturi şi plăteşte pentru depozite) au fost de 22,9 miliarde de dolari, în creştere cu 4% faţă de trimestrul precedent. Rivalul JPMorgan, Wells Fargo, nu a atins estimările analiştilor pentru veniturile nete din dobânzi. Acestea au scăzut cu 9% faţă de trimestrul precedent, din cauza costurilor mai mari ale depozitelor în contextul unei competiţii intense pentru banii clienţilor. Tot în scădere au fost şi veniturile nete din dobânzi ale Citigroup, acestea au scăzut cu 1%, în mare parte din cauza veniturilor mai mici din investiţiile în Argentina.

Veniturile non-dobândă ale JPMorgan au fost de 28,1 miliarde de dolari, în creştere cu 37%. Excluzând câştigul net de 7,9 miliarde de dolari din acţiunile Visa, precum şi câştigul estimat asociat cu achiziţia avantajoasă a First Republic, de 2,7 miliarde de dolari în trimestrul anului anterior, veniturile nefinanciare au crescut cu 14%.

Rezultate spectaculoase ale JPMorgan se datorează în mare parte a încasării a 7,9 miliarde de dolari din acţiunile Visa şi creşterii cu 50% a veniturilor din comisioanele din investment banking. Prin comparaţie, Citigroup a anunţat o creştere cu 60% a veniturilor din acest segment, iar veniturile Wells Fargo din investment banking - cu 38%.

Directorul financiar al JPMorgan, Jeremy Barnum, a declarat că fluxul pentru fuziuni şi achiziţii a fost robust, însă piaţa de IPO încă nu şi-a revenit, în ciuda unei recuperări incipiente în acest an, notează TradeVille

Volumele de fuziuni şi achiziţii au atins 1,6 trilioane de dolari la nivel global în prima jumătate a anului, în creştere cu 20% faţă de anul anterior, conform datelor Dealogic. Cu toate acestea, Wells Fargo rămâne blocată de limita impusă care îi permite să aibă doar 1,95 trilioane de dolari în active sub control. Restricţia a fost impusă după ce un scandal privind conturile false a dus la amenzi de miliarde de dolari din partea autorităţilor. Charlie Scharf, CEO-ul Wells Fargo, a declarat că firma face progrese în rezolvarea problemelor sale, însă ridicarea limitelor asupra activelor depinde de decizia autorităţilor de reglementare. Limita impusă restricţionează capacitatea băncii de a atrage mai multe depozite corporative şi de a-şi extinde afacerile de tranzacţionare.

Veniturile din tranzacţionări au fost un alt punct pozitiv al JPMorgan în acest trimestru, generând venituri cu 10% mai mari decât anul trecut. Veniturile din tranzacţionarea instrumentelor cu venit fix au crescut cu 5%, iar a acţiunilor - cu 21%

Cheltuielile non-dobândă ale JPMorgan au fost de 23,7 miliarde de dolari, în creştere cu 14%, excluzând donaţia de un miliard de dolari în acţiuni Visa către Fundaţia JPMorgan. Această creştere este datorată sporirii numărului de angajaţi şi alocărilor mai mari pentru credite neperformante. Consumatorii sunt tot mai atenţi la cheltuieli şi întârzie cu plata facturilor, lucru care afectează băncile. JPMorgan a alocat 3,1 miliarde de dolari, cu 62% mai mult decât în primul trimestru, pentru acoperirea creditelor potenţial neperformante, iar Citigroup a fost nevoită să aloce şi mai mult.

• Perspective pentru giganţii bancari americani

În rapoartele de vineri, majoritatea companiilor şi-au menţinut perspectivele neschimbate, singura excepţie fiind Wells Fargo, unde au fost înregistrate ajustări. JPMorgan estimează că veniturile nete din dobânzi pentru anul fiscal 2024 vor fi de aproximativ 91 de miliarde de dolari. Cheltuielile ajustate sunt estimate la aproximativ 92 de miliarde de dolari, iar rata pierderilor nete pentru cardurile de credit sunt de aproximativ 3,4%. CEO-ul JPMorgan, Jamie Dimon, se aşteaptă ca riscurile asociate inflaţiei şi situaţiei geopolitice să persiste cel puţin până la sfârşitul anului: "Progresele în reducerea inflaţiei sunt vizibile, dar există încă multe forţe inflaţioniste în faţă: deficite fiscale mari, necesităţi de inflastructură, restructurări în comerţ şi remilitarizarea globală".

Citigroup estimează că veniturile pentru întregul an fiscal 2024 vor fi în intervalul de 80 - 81 miliarde de dolari, în timp ce cheltuielile sunt estimate să fie între 53,5 şi 53,8 miliarde de dolari. Conducerea rămâne încrezătoare că va îndeplini aşteptările, dar consideră că a doua jumătate a anului va fi crucială.

Wells Fargo a fost singura companie care şi-a ajustat aşteptările pentru 2024. Compania a crescut estimările privind cheltuielile cu 2,7% pentru anul în curs, noul ghidajul fiind de 52,6 miliarde de dolari. Această creştere a fost determinată în principal de pierderile operaţionale mai mari. De asemenea, estimările privind veniturile nete din dobânzi au fost revizuite în scădere de către Wells Fargo, cu 8%-9% faţă de nivelul din 2023, de 52,4 miliarde de dolari.

După raportarea rezultatelor, acţiunile JPMorgan au scăzut cu 1,2%, iar cele ale Wells Fargo - cu 6% după ce banca a anunţat venituri trimestriale din dobânzi sub aşteptări. Acţiunile Citigroup au scăzut cu 1,8%, deşi banca a raportat o creştere a veniturilor din investment banking. Mişcările post-raportate ale tuturor băncilor au fost în linie cu aşteptările, cu excepţia Wells Fargo, pentru care piaţa opţiunilor anticipase o mişcare de +/-3,8%. De la începutul anului, acţiunile JPMorgan au cunoscut o apreciere de 21,20%, titlurile Wells Fargo - de 15,27%, iar cele ale Citigroup - de 25,78%.

Indicele S&P 500 a crescut cu 18,34% de la începutul anului, dar a scăzut cu 1,5% vineri, în timp ce investitorii şi-au orientat atenţia către companiile mici şi medii.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în sectorul bancar din SUA

Oportunităţi

Sector subevaluat: Conform site-ului de specialitate Alpha Spread, valoarea intrinsecă a acţiunilor celor trei bănci în scenariul de bază este sub preţul actual al pieţei. Acţiunile JPMorgan Chase se tranzacţionează în momentul de faţă cu un discount de 8%, ale Wells Fargo, cu un discount de 30%, iar titlurile Citigroup - cu un discount de 36%. Acest lucru reprezintă o oportunitate pentru un investitor care se bazează pe analiza fundamentală.

Wall Street Target oportun: Potrivit preţurilor ţintă estimate de analişti pentru următoarele 12 luni, JPMorgan are un potenţial mediu de creştere de 4%, Wells Fargo de 15%, iar Citigroup de de 6%.

Riscuri

Insiderii vând: În ultimele 12 luni, insiderii de la JPMorgan Chase au vândut acţiuni în valore de 297 de milioane de dolari. Ultima tranzacţie a fost efectuată pe 20 iunie 2024, de către Friedman Stacey, care are poziţia de Consilier General, şi care a vândut acţiuni JPM în valoare de 872.300 dolari.

Succesorul Jamie Dimon: Investitorii sunt îngrijoraţi de planificarea succesiunii la JPMorgan. Consiliul de administraţie al băncii a identificat mai mulţi candidaţi pentru a-l succeda pe Dimon, care este aşteptat să se retragă în mai puţin de cinci ani. Printre candidaţi se numără Marianne Lake, Mary Erdoes, Jennifer Piepszak şi Troy Rohrbaugh, însă subiectul continuă să fie speculat.