Globalizarea se redresează, dar rămâne sub nivelul premergător pandemiei

Indicele globalizării publicat de institutul elveţian KOF a crescut uşor în 2021, fără a depăşi nivelul maxim atins în 2019, conform ultimului raport al instituţiei, din decembrie 2023.

Valoarea agregată a indicelui globalizării la nivel mondial a crescut până la 61,21 de puncte, de la 60,97 puncte în anul precedent, în condiţiile în care indicele globalizării "da facto" a crescut până la 57,94, de la 57,69 (maximul de 58,59 puncte a fost atins în 2018), iar indicele globalizării "de jure" a crescut până la un nou maxim, de 63,65 puncte, de la 63,47 puncte în anul precedent (vezi graficul 1).

Conform metodologiei de la KOF, indicele globalizării de facto măsoară fluxurile şi activităţile internaţionale reale, în timp ce indicele globalizării de jure măsoară politicile şi condiţiile care permit şi facilitează fluxurile şi activităţile economice şi sociale.

Indicele măsoară dimensiunile economice, sociale şi politice ale globalizării şi este utilizat pentru evaluarea gradului de globalizare pentru 195 de ţări începând din anul 1970. Pentru determinarea valorii indicelui agregat sunt utilizate 42 de variabile, cu valori cuprinse între 1 şi 100.

Cea mai globalizată ţară este Elveţia, cu un indice agregat al globalizării de 90,75 puncte, urmată de Belgia şi Ţările de Jos, cu 90,38 puncte, respectiv 90,32 puncte, după cum se arată în comunicatul de presă de la KOF. La nivelul componentelor, globalizarea economică dă semne de redresare, în timp ce indicele globalizării sociale se caracterizează prin menţinerea unor restricţii din cauza pandemiei.

Pentru România, indicele agregat al globalizării a crescut până la 79,2 puncte în 2021, de la 78,95 puncte în anul precedent, în condiţiile în care valoarea maximă, de 79,23 de puncte, a fost atinsă în 2019 (vezi graficul 2).

Indicele globalizării de facto a crescut până la 72,4 puncte, de la 72,18 puncte în 2020, în condiţiile în care valoarea maximă a fost atinsă în 2017, iar indicele globalizării de jure a crescut până la un nou maxim, de 85,99 puncte, de la 85,72 puncte în anul anterior.

În ceea ce priveşte condiţiile generale la nivel mondial pentru globalizarea economică de jure, acestea au rămas stabile, după cum arată datele de la KOF, pe fondul creşterii semnificative a indicelui comerţului de facto, determinată de creşterea puternică a cheltuielilor de consum.

Pe de altă parte, comerţul cu servicii a rămas moderat, iar integrarea financiară a scăzut, probabil din cauza volatilităţii mai mari a pieţei şi a prudenţei investitorilor în mediul economic incert post-pandemie.

Indicele globalizării sociale a scăzut uşor în 2021, pe fondul efectelor persistente ale pandemiei. Indicii turismului şi migraţiei au stagnat în urma aplicării restricţiilor de călătorie, în timp de segmentul digital a înregistrat creşteri semnificative, pe fondul creşterii comunicării online.

Gradul de globalizare politică şi-a continuat creşterea moderată, ca urmare a creşterii indicelui condiţiilor generale de jure, care include numărul posturilor în cadrul organizaţiilor internaţionale.

Locul Elveţiei în fruntea clasamentului se datorează nivelului ridicat al exporturilor şi importurilor, rolului său influent în sectorul financiar global, dar şi faptului că numeroase organizaţii internaţionale au sediul aici.

După Elveţia, Belgia şi Ţările de Jos, în clasamentul general al globalizării urmează Suedia, Marea Britanie, Austria, Germania, Danemarca, Finlanda şi Franţa.

"Locul lor în top zece se datorează în mare măsură interdependenţei economice, sociale şi politice a statelor membre în cadrul Uniunii Europene", după cum se arată în comunicatul institutului KOF, unde se mai subliniază că modelul de globalizarea al ţărilor mari, cum sunt Statele Unite sau China, este mult mai complex.

În timp ce "Statele Unite sunt mai puţin globalizate din punct de vedere economic, dar mai mult din punct de vedere politic", China este "un actor politic major pe scena mondială", dar "se află mai jos în ceea ce priveşte globalizarea economică şi socială", conform raportului de la KOF.

Analiza institutului elveţian mai evidenţiază creşterea mai puternică a globalizării în rândul economiilor în curs de dezvoltare şi emergente, în condiţiile în care "ţări precum Albania, Rwanda şi Georgia urcă în clasament, indicând o deschidere tot mai mare către comerţul global, conectivitatea digitală şi diplomaţia internaţională".

În condiţiile în care datele de la KOF arată că ţările cu venituri mici au depăşit deja nivelul de globalizare atins înainte de pandemie, menţinerea acestei tendinţe, mai ales pe fondul creşterii influenţei blocului BRICS, poate conduce la accentuarea globalizării în anii următori, dar pe fondul unor modificări structurale majore.