Grecia pregăteşte listarea Aeroportului Internaţional din Atena, în 2024

Grecia intenţionează să listeze la bursă, anul viitor, Aeroportul Internaţional din Atena, conform declaraţiilor recente ale ministrului elen al Finanţelor, Kostis Hatzidakis, citat de Reuters.

Acţionarii aeroportului şi-au dat acordul pentru vânzarea unei cote de 30% deţinută în prezent de Agenţia pentru Privatizare din Grecia (HRADF), operaţiune care era planificată iniţial să se deruleze în prima jumătate a acestui an, a precizat, pentru Reuters, un oficial din conducerea HRADF.

Acţionarii au semnat un memorandum de înţelegere care deschide calea operatorului aeroportuar german AviAlliance să achiziţioneze un nou pachet de 10% din entitatea elenă, iar restul de 20% deţinut de HRADF să fie vândut printr-o ofertă publică iniţială derulată la Bursa de Valori din Atena.

"Listarea va avea loc la începutul anului următor", a declarat Kostis Hatzidakis într-o conferinţă de presă.

După ce, în 2018, a ieşit dintr-o criză financiară care a durat un deceniu şi a primit trei pachete internaţionale de asistenţă în valoare de 260 de miliarde de euro, Grecia a vândut participaţii la porturi şi companii din energie ca să stimuleze competiţia şi să-şi reducă datoria, care este în continuare cea mai mare din zona euro.

De asemenea, Grecia a reuşit să îşi pună în ordine finanţele, iar economia sa înregistrează performanţe superioare altor state din zona euro. Recent, Grecia a obţinut un rating suveran din categoria "investment grade", după o pauză de 13 ani, însă nu de la una din cele trei mari agenţii de evaluare.

"Ne străduim să ne atingem ţintele fiscale, să redobândim un rating de tip investment grade de la celelalte agenţii de rating şi să reducem în continuare datoria publică", a spus Hatzidakis.

Potrivit oficialului elen, care promite măsuri pentru combaterea economiei subterane, Grecia urmează să încheie anul cu un excedent bugetar primar de 0,7% din PIB, un obiectiv stabilit în bugetul pe 2023.

Bugetul guvernului central al Greciei a înregistrat un excedent primar de 5,56 miliarde de euro în perioada ianuarie-august 2023, faţă de un deficit de 481 de milioane de euro în acelaşi interval din 2022, anunţă ekathimerini.com. Banca centrală a atribuit această evoluţie creşterii veniturilor la 39,7 miliarde de euro, de la 35,7 miliarde de euro în anul precedent, în timp ce cheltuielile s-au redus la 39 de miliarde de euro, de la 39,253 de miliarde de euro. Deficitul de numerar a fost de 964 de milioane de euro în intervalul ianuarie-august 2023, faţă de un deficit de 5,58 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2022. Cheltuielile cu dobânzile au crescut la 5,5 miliarde de euro, de la 5 miliarde de euro.

• Guvernatorul Băncii Greciei: Economia ţării va creşte cu 2,2% în acest an şi cu 3% în 2024

Economia Greciei este aşteptată să crească cu 2,2% în acest an şi cu 3% în 2024, a afirmat miercuri guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, citat de ANA, conform tornosnews.gr. În unele declaraţii făcute revistei Global Finance, bancherul a spus că se aşteaptă ca economia Greciei să crească cu 2,2% în acest an, pe fondul încetinirii preconizate a activităţii economice în zona euro şi al unei expansiuni mai uşoare a consumului privat. Stournaras a precizat că o rată de creştere de 3% în 2024 va fi atinsă doar dacă implementarea unui plan de investiţii finanţat de Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă va decurge conform programului, nu va apărea o criză geopolitică, iar politica monetară mai strictă nu va afecta în vreun fel economia.

Luna aceasta, Stournaras a atras atenţia băncilor că nu vor mai exista în viitor condiţiile favorabile care au contribuit la creşterea profitabilităţii acestora, potrivit ekathimerini.com. Vorbind la Forumul financiar Eurofi de la Santiago de Compostela (Spania), bancherul central a spus că "băncile comerciale trebuie să fie pregătite pentru un mediu bancar şi macroeconomic mai sever din cauza politicii monetare mai stricte". Domnia sa a menţionat că majorările dobânzilor de către Banca Centrală Europeană (BCE) au influenţat până acum în mod pozitiv profitabilitatea băncilor comerciale printr-o creştere a marjei nete a dobânzii, dar această tendinţă nu este aşteptată să continue din cauza creşterii treptate a ratelor dobânzilor la depozite, a costurilor mai mari ale îndatorării pe pieţele monetare şi a cererii mai scăzute de împrumuturi.

Stournaras a menţionat că aceleaşi motive de îngrijorare se aplică şi firmelor din sectorul nefinanciar, fondurilor de pe piaţa monetară, fondurilor speculative, fondurilor de capital privat, companiilor de gestionare a activelor, a celor de asigurări, fondurilor de pensii etc.

Comentând evoluţiile fiscale, bancherul central al Greciei a mai spus că este necesară menţinerea unei politici fiscale restrictive şi că noi reguli fiscale ar trebui implementate de la începutul anului 2024.