EnglishO radiografie detaliată a ecosistemului verde şi ecoinovator din România şi Bulgaria a fost prezentată astăzi, în premieră la nivel naţional, în cadrul summit-ului Climate Innovation Day. Este vorba despre raportul Green Ecosystem Overview, ce cuprinde lista startup-urilor cu soluţii şi iniţiative verzi, precum şi o mapare a actorilor cheie care se implică activ şi sprijină iniţiativele din acest sector. Realizarea acestui instrument deosebit de important pentru susţinerea antreprenoriatului verde local şi regional este o iniţiativă privată dezvoltată în cadrul programului Black Sea ClimAccelerator de către Impact Hub Bucharest, The Climate Vertical din România şi Innovation Starter din Bulgaria, sprijinit de către organizaţia europeană EIT Climate-KIC, conform unui comunicat remis redacţiei.
Raportul Green Ecosystem Overview include 72 de startup-uri din România şi 31 de startup-uri din Bulgaria cu soluţii şi iniţiative verzi, precum şi 89 de jucători cheie (instituţii publice şi private, ONG-uri, companii etc.) din România şi 30 din Bulgaria care susţin activ iniţiativele din acest sector.
În România, startup-urile verzi activează în sectoare precum tehnologii inteligente, durabilitate, agricultură, agritech, reciclare fără plastic, transport şi mobilitate electrică, economie circulară, alimentaţie şi nutriţie, economie regenerabilă şi energie, deşeuri zero, consum reciclabil, educaţie, învăţare şi dezvoltare. Cele mai multe dintre aceste startup-uri "verzi" din România au un software dezvoltat, o aplicaţie, o platformă sau o tehnologie bazată pe Artificial Intelligence & Machine Learning şi analiza datelor. Unele dintre companii sunt marketplaces, în timp ce altele sunt în sectorul IoT, ori în sectorul Mobile & Telecom.
În Bulgaria, principalele verticale în care operează startup-urile incluse în mapare sunt economie circulară, durabilitate, IoT, producţie curată (procese, ambalare, produse), gestionarea deşeurilor, energie curată/industrie curată/cleantech/eficienţă energetică, agricultură, mobilitate urbană, biotehnologie şi agroinovare.
Scopul acestui raport este să fie un instrument de referinţă pentru antreprenori şi alţi inovatori interesaţi de sectorul verde, oferind o viziune mai largă asupra ecosistemului verde regional, tendinţele şi provocările sale, punctele forte şi nevoile sale.
"O parte din misiunea noastră este să aducem împreună aliaţi care împărtăşesc acelaşi scop: schimbarea pozitivă. Acesta este unul dintre motivele pentru care am ales să facem parte din consorţiul care reprezintă EIT Climate-KIC şi să lucrăm împreună cu organizaţii cu acelaşi spirit pentru a susţine şi consolida ecosistemul verde. Una dintre cele mai importante iniţiative din acest an este Black Sea ClimAccelerator, în cadrul căruia am realizat această mapare a ecosistemului "verde" din România. Scopul programului este de a ajuta iniţiativele ecologice să câştige tracţiune şi o reţea de aliaţi atât de necesară şi, de ce nu, să contribuie la dezvoltarea în România a unui star global în antreprenoriatul verde", a declarat Adina Creţu, Director Programs & Entrepreneurial Growth la Impact Hub Bucharest.
"The Climate Vertical (TCV) este o iniţiativă privată ambiţioasă care a venit din nevoia şi dorinţa de a reconecta oamenii cu natura. Printr-o serie de programe special concepute, misiunea noastră este de a accelera soluţiile climatice cu impact ridicat. Ne-am implicat în activitatea de mapare a ecosistemului verde din România ca să înţelegem mai bine contextul climatic global şi regional. Avem nevoie de toate informaţiile, astfel încât să putem planifica şi proiecta programe de accelerare pentru startup-uri cu soluţii de ecoinovare", spune Vlad Gliga, Co-founder The Climate Vertical & CEO Rubik Hub.
"Şi în Bulgaria, obiectivul este acelaşi, anume să proiectăm o cultură pe termen lung a inovaţiei. Acesta este şi motivul principal pentru care ne-am alăturat consorţiului din cadrul programului Black Sea ClimAccelerator şi am realizat maparea ecosistemului verde din Bulgaria. Vrem să ne concentrăm asupra sectoarelor cheie din economia locală cu potenţial de inovaţie disruptivă. Obiectivele noastre finale sunt creşterea afacerilor verzi, sprijinirea scalabilităţii lor şi crearea de parteneriate cu lideri de inovare în Bulgaria şi la nivel internaţional", a declarat Leona Aslanova, СЕО Innovation Starter.
Tendinţe inovatoare la nivel european
Pe lângă lista startup-urilor verzi şi ecoinovatoare, raportul integral Green Ecosystem Overview mai cuprinde o privire de ansamblu asupra ecosistemului european şi a oportunităţilor pe care acesta le oferă, descrierea programelor de sprijin pentru climă şi durabilitate definite de Uniunea Europeană. În plus, oferă exemple de inovaţii în sector ale startup-urilor tech şi de sectoare în care activează - de exemplu: energie, economie curată şi circulară, mobilitate inteligentă, alimentaţie, biodiversitate, poluare zero şi finanţare durabilă.
De asemenea, raportul ilustrează tendinţele şi trendurile inovative la nivel european, precum utilizarea hidrogenului şi a surselor de energie sintetică pe bază de hidrogen, moda durabilă, producerea materialelor plastice mai durabil, infrastructura vehiculelor electrice, ori inteligenţa artificială.
Investiţii şi finanţări pentru antreprenorii "verzi"
Raportul mai cuprinde lista fondurilor de investiţii, dar şi a finanţărilor disponibile în sectorul verde. La nivel european există 62 de investitori europeni activi în startup-uri climatice, interesul pentru sectorul verde fiind în creştere. Oportunităţi de finanţare importante vin de la Horizon Europe (Orizont Europa) - principalul program de finanţare al UE pentru cercetare şi inovare. Acesta are alocat un buget de 95,5 miliarde de euro, iar focusul său principal este concentrat pe schimbările climatice şi vine în sprijinul realizării Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (SDG), precum şi pe creşterea competitivităţii la nivelul Uniunii Europene.
Tendinţe emergente şi microtendinţe în ecosistemul local
Unele dintre cele mai frecvente menţiuni în ceea ce priveşte tendinţele emergente pe piaţa noastră locală au inclus: înlocuirea materialelor tradiţionale cu materiale bio, apariţia Inteligenţei Artificiale (AI) şi a internetului deşeurilor (care permite optimizarea sistemelor de gestionare a deşeurilor), o utilizare în creştere a tehnologiilor precum AI, Internetul obiectelor (IoT) şi blockchain pentru a promova economia circulară, gestionarea deşeurilor, eficienţă energetică şi energie curată (eliminarea treptată a cărbunelui, energie regenerabilă), agricultură durabilă, mobilitate şi (re)design urban, regenerarea ecosistemelor naturale, inclusiv a terenurilor agricole, achiziţii durabile, moda sustenabilă, modele de produse durabile şi inovaţii de ambalare, logistică inversă, mişcarea zero deşeuri, reumplere/reutilizare, construirea de clădiri pasive, cu energie pozitivă.
În Bulgaria, în ceea ce priveşte tendinţele emergente, am observat un mare interes pentru creşterea organizaţiilor şi iniţiativelor cu deşeuri zero. Există, de asemenea, o creştere foarte tangibilă a aşa-numitelor evenimente şi iniţiative ecologice din ultimele luni după Pactul Verde al Uniunii Europene. Atât ONG-urile, cât şi alte organizaţii private lansează iniţiative pentru promovarea şi stimularea ideilor ecologice.
Nu în ultimul rând, raportul Green Ecosystem Overview cuprinde informaţii cu privire la următoarele aspecte care au nevoie de o atenţie sporită, atât în România, cât şi în Bulgaria:
Sprijin legislativ. Majoritatea interviurilor calitative pe care le-am realizat au indicat o nevoie foarte presantă de mai mult sprijin legislativ din partea autorităţilor publice care ar putea contribui la creşterea durabilităţii întreprinderilor ecologice şi la inovarea soluţiilor actuale care nu se dovedesc la fel de eficiente. Acest lucru s-ar putea schimba în următorii ani datorită iniţiativelor precum European Green Deal, dar autorităţile locale ar trebui să fie proactive în acţiunile lor.
Educaţie de masă cu privire la problemele de mediu. Există lacune importante de cunoştinţe în ceea ce priveşte viaţa durabilă şi impactul acţiunii umane asupra climei. Acestea ar trebui abordate într-un mod mai structurat şi mai coerent, pentru a produce comportamente mai conştiente la scară socială.
Cooperarea dintre autorităţi, companii şi inovatori. Proiectele şi iniţiativele care adună în jurul lor toate părţile interesate importante sunt rare în prezent, dar au cel mai mare impact. Este crucial pentru toţi actorii să găsească terenul comun pentru a se reuni şi a lucra împreună pentru a pune lucrurile în mişcare.
Nevoia unei abordări mai antreprenoriale în cadrul iniţiativelor ecologice. Durabilitatea nu se referă doar la mediu, ci şi la afaceri. Pentru ca startup-urile verzi să prospere, trebuie să lucreze atât la misiunea lor, cât şi la scalabilitatea lor. Acest lucru nu le răpeşte scopul, ci le creşte impactul şi le face mai investibile şi mai stabile.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
