Grupurile de prietenie - agenţi de influenţă ai statelor terţe în Parlamentul European

Scandalul Qatargate care zguduie instituţiile europene ridică mari semne de întrebare cu privire la grupurile de prietenie dintre Parlamentul European şi parlamentele unor state terţe UE, grupuri care potrivit unei investigaţii efectuată de cotidianul belgian Le Soir şi de Radio France au început să se transforme în agenţi de influenţă pentru autorităţile din state precum Qatar şi Maroc. Acest fapt a determinat conducerea forului de la Bruxelles să desfiinţeze grupurile de prietenie cu unele state terţe, din cadrul Parlamentului European.

Potrivit unei anchete desfăşurată de jurnaliştii de la sursele citate, grupurile respective le-au permis autorităţilor din Maroc şi Qatar să îi transforme pe unii deputaţi europeni în adevăraţi lobbişti pentru statele respective.

În acest sens, cele două surse media citate prezintă cazul fostului deputat european socialist, Gilles Pargneaux care a prezidat grupul de prietenie UE-Maroc şi care, potrivit fostului deputat european portughez Ana Gomes şi a altui europarlamentar francez, a acţionat în interiorul Parlamentului European aproape ca un "ambasador - fără titlu - al Marocului şi era foarte mândru de asta".

Deşi Gilles Pargneaux a negat pentru Radio France acuzaţiile la adresa sa, el a fost decorat de regele Mohammed al VI-lea cu ceea ce ar fi echivalentul Legiunii de Onoare a Marocului, pentru că a susţinut că ţara nord-africană trebuie să aibă o prezenţă sporită în Parlamentul European.

Mai mult, deputatul respectiv a participat în anul 2017 la o dezbatere în Parlamentul European, în prezenţa lui Kaoutar Fall (directorul general al unei agenţii de lobby marocane), care a fost expulzată şapte luni mai târziu de autorităţile belgiene pe considerentul că aceasta era "activ implicată în activităţi de culegere de informaţii în beneficiul Marocului".

Sursele citate mai arată că în 2018, Gilles Pargneaux a creat Fundaţia Euromeda, alături de marocanul Mohamed Cheikh Biadillah (ales în Camera Consilierilor din Maroc şi preşedinte al grupului parlamentar de prietenie Maroc-Uniunea Europeană) şi francezul Alain Berger de la firma de lobby Hill & Knowlton, fundaţie prin intermediul căreia au fost organizate două evenimente împreună cu think tank-ul marocan Centrul de politici pentru Noul Sud. Curios este că fundaţia şi compania de lobby pentru Maroc funcţionau în acelaşi sediu din Bruxelles. Mai mult, fundaţia Euromeda era văzută de cei de la organizaţia neguvernamentală Western Sahara Resource Watch cu sediul la Bruxelles, drept o structură de lobby a Marocului, chiar dacă deputatul european susţine că lucrurile au stat cu totul altfel.

Fundaţia respectivă a căzut în dizgraţie în forul european, după ce în 2018 europarlamentarul francez Patricia Lalonde a fost nevoită să demisioneze, în urma întocmirii de către ea a unui raport părtinitor Marocului în vederea încheierii unui acord comercial în UE şi ţara respectivă. Raportul fusese întocmit după o vizită oficială a acesteia în Maroc, vizită în timpul căreia colegii ei din Parlamentul European au fost împiedicaţi să ia legătura cu organizaţiile neguvernamentale locale din domeniul drepturilor omului, după cum susţine deputatul european finlandez Heidi Hautala.

"Programul acestei misiuni a fost destul de dubios. Autorităţile marocane au dorit clar să ne arate că populaţia locală obţine mari beneficii din acordurile comerciale cu Uniunea Europeană. Ni s-a oferit un singur punct de vedere, cel oficial. Nu a existat absolut nicio îndoială cu privire la programul nostru stabilit înaintea vizitei, în care menţionam că dorim să ne întâlnim cu reprezentanţii asociaţiilor din domeniul drepturilor omului. Deşi am încercat să ne întâlnim cu aceştia, poliţia marocană ne-a blocat orice contact", a afirmat Heidi Hautala.

Dar mai presus de toate, informaţiile au scos la iveală că Patricia Lalonde a făcut parte din consiliul de administraţie al Euromeda, fundaţia înfiinţată de Gilles Pargneaux pentru relaţiile cu Marocul.

Deputatul european socialist portughez, Ana Gomes a afirmat că planează suspiciuni asupra anumitor călătorii efectuate de parlamentarii europeni în Maroc, în care ea a refuzat să meargă.

"Era clar că acestea nu erau plătite de Parlamentul European. Au fost călătorii în beneficiul Marocului şi au inclus cazarea la hoteluri şi resorturi de lux. De mai multe ori, Gilles Pargneaux m-a întrebat de ce nu am venit", a declarat Ana Gomes, declaraţie pentru care Gilles Pargneaux a afirmat că o va da în judecată, deoarece "vizitele în Maroc au fost finanţate din alocaţiile noastre şi raportate public, fiind deplasări profesionale şi politice, nu excursii personale".

Sursele citate arată că problema finanţării călătoriilor deputaţilor europeni a rămas deocamdată nerezolvată de Parlamentul European, chiar dacă a interzis activitatea în interiorul instituţiei europene a unor grupuri de prietenie. Potrivit legislaţiei actuale, deplasările în alte state finanţate de terţi sunt posibile, cu condiţia să fie declarate de către europarlamentarii respectivi. Regula nu s-a schimbat nici măcar după izbucnirea scandalului Qatargate, chiar dacă Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European a descris acest scandal drept "un atac la democraţia europeană".