GUVERNATORUL BNR MUGUR ISĂRESCU: "Impactul crizei din Ucraina asupra noastră este încă incert"

Impacul crizei din Ucraina asupra economiei noastre este încă incert, potrivit Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu.

Acesta a precizat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că Banca Centrală a introdus pentru prima dată termenul de "incertitudine" în balanţa riscurilor care privesc volatilitatea fluxurilor de capital spre economiile emergente, în contextul evoluţiilor geopolitice şi regionale, al continuării procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră şi al posibilelor ajustări ale conduitelor politicii monetare de către principalele bănci centrale.

Guvernatorul BNR a spus că nu observă influenţe negative pe curs ca urmare a evenimentelor din Ucraina, subliniind că, dimpotrivă, au intrat capitaluri în România: "Să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul, sau cel puţin nu eu. Nu sunt convins că avem fundamente atât de solide şi exporturile produc atât de bine. Cursul e determinat de piaţă, nu de ce vrea guvernatorul. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera".

Guvernatorul BNR este de părere că evoluţia economiei nu a fost atât de bună încât să justifice aprecierea monedei naţionale, aceasta fiind mai degrabă o mişcare determinată de mutări de capitaluri pe pieţele emergente.

Isărescu a menţionat că, în primul trimestru al anului în curs, rata anuală a inflaţiei a coborât, temporar, sub limita inferioară a intervalului de variaţie de ±1 punct procentual asociat ţintei staţionare de 2,5%, menţinându-se pe tot parcursul perioadei în jurul valorii de 1,05%.

Scenariul de bază al proiecţiei plasează rata anuală a inflaţiei la 3,3%, la finele anilor 2014 şi 2015, niveluri situate cu 0,2 puncte procentuale sub şi, respectiv, cu 0,1 puncte procentuale peste prognozele cuprinse în Raportul asupra inflaţiei din luna februarie.

Potrivit Guvernatorului BNR, "rămân în continuare preocupante incertitudinile privind implementarea fermă şi consecventă a setului de reforme structurale convenit cu instituţiile internaţionale (UE, FMI şi BM), în special în contextul anului electoral, orice întârziere şi/sau neîndeplinire completă a angajamentelor putând conduce la propagarea efectelor şocurilor nefavorabile, interne sau externe, asupra ratei inflaţiei şi creşterii economice".

Dezinflaţia s-a datorat aproape integral preţurilor administrate, potrivit Guvernatorului, care a subliniat, printre altele, că preţurile legumelor şi fructelor au continuat să scadă şi în trimestrul întâi al acestui an şi că în domeniul carburanţilor nu au avut loc modificări importante.

"Avem deficit de cerere, dar am înregistrat o diminuare relativă a acestui deficit de cerere", a subliniat domnia sa, adăugând că activitatea comercială este net superioară, dar că acest lucru va cântări mai puţin în procesul de dezinflaţie.

Sursele de finanţare constituie principalul motiv care stă la baza creşterii comerciale, simţindu-se o revigorare a veniturilor proprii, dar şi o creştere a creditelor în lei, concomitent cu o scădere a împrumuturilor în valută, a mai spus domnul Isărescu.

Domnia sa apreciază că pe piaţa muncii nu sunt probleme, întrucât salariile cresc concomitent cu productivitatea muncii, neexistând, astfel, un pericol inflaţionist în această zonă.

Mugur Isărescu estimează că rata anuală a inflaţiei şi rata medie anuală a inflaţiei vor ajunge să se suprapună.

• Guvernatorul BNR crede că ţara noastră s-ar putea susţine fără un acord cu FMI

Creşterea economică înregistrată anul trecut în România nu se simte încă în buzunarele noastre întrucât, în 2013, a avut loc şi o scădere a deficitului extern, subliniază Guvernatorul BNR. Acesta a arătat că atâta vreme cât balanţa de plăţi se va îmbunătăţi, prin achitarea datoriei externe, nivelul de trai nu va creşte.

Guvernatorul băncii centrale este de părere că ţara noastră se poate susţine fără un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Cea mai mare parte a împrumutului pe care l-am luat de la FMI a fost rambursat, urmând ca la finalul anului să mai plătim 1,3 miliarde euro, potrivit domnului Isărescu, care a adăugat că ţara noastră încheie împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional cu o rezervă internaţională de 35,6 miliarde euro în aprilie 2014, mai mare decât la momentul contractării finanţării şi cu rezerve minime obligatorii pentru pasivele în valută reduse de la 40% la 18%.

Isărescu a reamintit ca România nici nu a mai tras ultima tranşă din împrumut întrucât nu mai era nevoie.

Ţara noastră se află la al treilea acord cu FMI, actuala înţelegere expirând în toamna anului viitor şi fiind tratată de autorităţi ca un acord preventiv.

Potrivit Guvernatorului BNR, rambursarea împrumuturilor contractate de România cu UE şi BM va începe în acest an, urmând să accelereze în 2015, iar în momentul aderării la zona euro, respectiv 2019, în cazul în care se menţine respectivul obiectiv, să rămână sume mai mici de plată.

• Isărescu: "Nivelul creditelor neperformante este de 17,4% după Autoritatea Bancară Europeană, în loc de 22,3% cum a calculat BNR"

Pentru calcularea ratei creditelor neperformante din sistemul bancar, de 22,3% în martie 2014, au fost utilizaţi "cei mai strânşi" indicatori, potrivit lui Mugur Isărescu, domnia sa menţionând că definiţia creditelor neperformante diferă mult de la o ţară la alta: "După definiţia contabilă nivelul (n.r. creditelor neperformante) este de 12%". Guvernatorul BNR a menţionat că Autoritatea Bancară Europeană (ABE) raportează creditele neperformante atât la expunerile neguvernamentale, cât şi la cele guvernamentale, definiţie care va trebui să fie preluată şi de România.

Potrivit acesteia, rata expunerilor creditelor neperformante estimate la nivel agregat la finele anului trecut a fost de 17,4%.

"Aplicând formula ABE, cifra este de 17,4% în loc de 22,3%. Vom fi obligaţi să publicăm datele aşa şi nu aş vrea să apară discuţii că se întâmplă ceva la Direcţia de Supraveghere", a explicat Mugur Isărescu.