Guvernul a aprobat ieri, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, prorogarea până la 1 august 2017 a intrării în vigoare a Legii nr.151/2015, denumită şi Legea insolvenţei, informează un comunicat de presă publicat pe site-ul oficial al instituţiei.
Executivul a motivat astfel decizia: "Amânarea cu încă şapte luni a intrării în vigoare a acestui act normativ s-a stabilit în condiţiile în care pentru aplicarea noilor reglementări este nevoie de un sistem complex: înfiinţarea a 42 de comisii de insolvenţă la nivel teritorial, a aparatului tehnic necesar şi adoptarea normelor de aplicare a legii. Pentru ca aceste noi structuri să poată funcţiona, trebuie alocate resurse umane şi financiare. Mai exact, este nevoie de specialişti care vor parcurge o etapă de pregătire profesională cu durata între una şi trei luni".
Potrivit Guvernului, neprelungirea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.151/2015 ar determina imposibilitatea aplicării procedurii administrative de insolvenţă pe bază de plan de rambursare şi a procedurii simplificate de insolvenţă, în condiţiile inexistenţei, respectiv, subdimensionării structurilor administrative de implementare.
În cursul anului 2016, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri au luat mai multe măsuri care să pregătească intrarea în vigoare a Legii insolvenţei. Astfel, a fost elaborat un Plan de acţiune comun care cuprinde măsurile legislative si administrative ce ar trebui luate pentru a putea aplica Legea insolvenţei persoanelor fizice.
Potrivit acestui plan, a fost aprobată Hotărârea de Guvern privind organizarea şi funcţionarea Comisiilor de insolvenţă. Ulterior, au fost desemnate persoane responsabile în Comisia de insolvenţă la nivel central de către: ANPC, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Justiţiei, iar Comisia este funcţională.
La nivelul ANPC au fost elaborate mai multe documente necesare pentru pregătirea punerii în aplicare a legii, respectiv: criteriile pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor si ale familiilor lor, criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, formularul de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvenţă şi procedura de lucru pentru Comisiile de insolvenţă.
Pentru Direcţia Insolvenţă din ANPC sunt prevăzute un număr de 314 posturi contractuale. În acest sens, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, urma să organizeze concursuri în vederea angajării pentru un număr de 68 de posturi, salariaţi cu statut de personal contractual, urmând ca pentru anul 2017 să fie ocupate restul de 246 de posturi.
Un alt capitol al actului normativ se referă la amânarea cu 9 luni a termenelor prevăzute de legislaţia actuală privind înlocuirea caselor de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie, cu cele echipate cu jurnal electronic.
Astfel, agenţii economici vor avea mai mult timp la dispoziţie pentru dotarea cu case de marcat echipate cu jurnal electronic, astfel încât să nu le fie afectată activitatea. Importatorii şi distribuitorii de aparate de marcat vor dispune de un interval de timp suficient pentru a-şi lichida stocurile şi modelele vechi şi pentru a obţine avizele tehnice şi autorizaţiile pentru noile modele.
La stabilirea noilor termene s-a ţinut seama atât de decalajul faţă de calendarul în vigoare, care este de circa 6 luni, cât şi de necesitatea finalizării specificaţiilor tehnice, inclusiv în ceea ce priveşte comunicarea caselor de marcat cu sistemul informatic al ANAF.
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă adoptate ieri, termenul de la care urmează să intre în vigoare interdicţia de a mai comercializa aparate de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal a fost prorogat cu 9 luni. Noul termen va fi 1 octombrie 2017, în loc de 1 ianuarie 2017 şi îi vizează pe comercianţii care deschid noi magazine sau extind magazine, fiind la prima achiziţie de aparate de marcat.
În ceea ce priveşte înlocuirea aparatelor existente cu case de marcat echipate cu jurnal electronic, noul termen pentru marii contribuabili va fi 1 ianuarie 2018, în loc de 1 aprilie 2017, pentru contribuabilii mijlocii 1 aprilie 2018, în loc de 1 iulie 2017, iar pentru micii contribuabili, 1 august 2018 în loc de 1 noiembrie 2017.
Se exceptează de la obligativitatea dotării cu case de marcat încasările efectuate din următoarele activităţi:
• comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
• vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
• transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
• activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii - bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
• activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
• activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
• vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
• comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
• iserviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
• vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;
• încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet;
• efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
• serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
• activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
• serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
• livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate;
• comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.
Totodată, OUG amână până la data de 1 ianuarie 2018 termenul până la care comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti au obligaţia să soluţioneze toate cererile de restituire, să efectueze punerile în posesie şi să elibereze titlurile de proprietate. Prelungirea acestor termene are scopul să asigure posibilitatea foştilor deţinători să-şi redobândească proprietăţile.