GUVERNUL A APROBAT ORDONANŢA DE URGENŢĂ PRIVIND SALARIZAREA BUGETARILOR Pîslaru: "Impactul bugetar al ordonanţei privind salarizarea bugetarilor - în jur de 870 milioane de lei, în 2016"

Guvernul a aprobat, ieri, ordonanţa de urgenţă privind salarizarea bugetarilor, de prevederile acesteia urmând să beneficieze peste 650.000 de persoane din administraţia publică centrală, a declarat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.

"Nu vom rezolva absolut toate problemele prin această ordonanţă, dar ştim exact ce rezolvăm, ştim pe ce date stăm şi ştim că peste 650.000 de oameni din administraţia publică centrală vor beneficia de prevederile acestei ordonanţe", a afirmat Pîslaru.

El a precizat că această ordonanţă vizează în primul rând corecţiile din sistemul public de salarizare: "Ne ocupăm de corecţiile care ţin de un principiu aflat şi în Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii - la muncă egală plată egală. Şi acest principiu este un principiu-cheie pe care noi îl aplicăm, având în vedere că persoanele care aveau aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime, (...) în acelaşi birou, aveau salarii diferite datorită unor prevederi legale haotice din trecut. Acest lucru îl corectăm pentru întreaga administraţie publică din România, mai ales în zona funcţionarilor publici centrali şi locali".

Ministrul Muncii a spus că ordonanţa corectează şi "disfuncţionalităţile majore" privind modul în care sunt salarizaţi cei din sectorul medical: "În sectorul de sănătate, pe lângă problemele, crizele, pe care le avem acum una după alta, care izvorăsc tot din trecut, observăm că există nişte disfuncţionalităţi majore în modul în care sunt salarizaţi cei din sectorul medical şi observăm că există deja o penurie de personal, ca urmare a faptului că din ce în ce mai multe cadre medicale, în ultima vreme, în mod accelerat au părăsit ţara. Atunci a fost necesar aici să venim cu o reaşezare a grilei, apropierea de principiile legii-cadru 284 şi rezolvarea disfuncţionalităţilor atât pe orizontală, la nivel sistemic, în toată ţara, astfel încât un medic de o funcţie şi o vechime, (...) indiferent unde ar fi în ţară, să aibă acelaşi salariu de bază. Şi un lucru iarăşi foarte important, pe verticală, ceea ce înseamnă aşezarea vechimilor, ca să existe un anumit progres în carieră, pe care un cadru medical poate să îl aibă. În acelaşi timp, în sistemul medical am introdus ideea de bonus de performanţă, care de la începutul anului viitor va reprezenta 2% din masa salarială".

În privinţa salarizării din domeniul Educaţiei, grila este similară cu cea din Sănătate, a spus ministrul Muncii, potrivit Agerpres.

El a precizat că 50% din beneficiile pe care le aduce grila de salarizare în Educaţie vor intra în vigoare de la 1 august. "Din decembrie 2017, vom avea întreaga grilă aplicată, urmând ca de la 1 ianuarie 2018 să existe şi acest bonus de 2% din masa salarială şi pentru sistemul de educaţie", a mai spus ministrul Muncii.

Pîslaru a mai afirmat că ordonanţa rezolvă şi inechităţile din aparatul propriu central al ministerelor. "Există în acest moment din ce în ce mai multe posturi vacante în administraţia centrală. Este fără precedent ceea ce se întâmplă şi există o corelaţie perfectă, robustă, între locurile vacante şi ministerele care au (...) salariile mici, sub media din administraţia centrală. (...) Am luat ca reper o medie a salarizării în aparatele proprii ale ministerelor şi anume 70% din grila Secretariatului General al Guvernului şi am folosit-o ca reper pentru a ridica şapte ministere, plus Ministerul Economiei, care (...) a fost deja avut în vedere cu ceva timp în urmă, de a le aduce la (...) un nivel minim de motivare, de stimulare, pentru ca să se poată ocupa prin concurs poziţiile vacante. (...) Au existat concursuri de ocupare a poziţiilor vacante şi nu s-au ocupat, deci nu este vorba numai că există aceste posturi, ci lumea nu a venit pentru un salariu de 1.600-1.700 de lei, cum de exemplu este la Ministerul Comunicaţiilor sau Ministerul Culturii, Ministerul Mediului", a punctat el.

Ministrul Muncii a precizat că ordonanţa nu vizează Administraţia Prezidenţială şi nici agenţiile centrale sau deconcentrate.

"Aş vrea să precizez, pentru că au fost tot felul de speculaţii, că (...) nu avem nicio agenţie centrală sau deconcentrată care să poată să beneficieze în acest moment prin ordonanţă de aceste corecţii. În acelaşi timp, un alt zvon a fost legat de Administraţia Prezidenţială. Guvernul nu are în această ordonanţă de urgenţă nicio precizare cu privire la Administraţia Prezidenţială. Ei nu sunt incluşi în această ordonanţă", a spus Dragoş Pîslaru.

Impactul bugetar al ordonanţei privind salarizarea bugetarilor este în jur de 870 de milioane de lei în 2016 şi de 2,6 miliarde de lei în 2017, a declarat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.

"Impactul bugetar este în anul 2017 (...) de circa 2,6 miliarde de lei. Anunţam de la început că încercăm să rămânem în jurul a 2,3 miliarde de lei iniţial. Am făcut un efort care a fost posibil datorită economiilor şi poziţiilor vacante (...) care (...) au dus la faptul ca în zona publică pe cheltuielile de personal să existe aceste economii care ne permit această sumă adiţională, fără să deviem de la principiile responsabilităţii fiscal-bugetare în 2017", a spus Dragoş Pîslaru.

Potrivit acestuia, impactul bugetar pe 2016 este în jur de 870 de milioane de lei.

"La Consiliul Naţional Tripartit, deşi doamna ministru al Finanţelor nu este membru în CNT (...), a venit (...) şi i s-a pus direct întrebarea legată de sursele de finanţare şi a spus foarte clar (...): "În acest an o parte din surse sunt legate de economiile de personal. Avem poziţii vacante în administraţia centrală ca în niciun an'. (...) Asta este prima sursă importantă. A doua sursă foarte importantă - şi aici a fost dat ca exemplu Ministerul Economiei - există reducerile de cheltuieli de funcţionare. (...) Prin simplul fapt că au existat nişte măsuri în cadrul Guvernului de a reduce cheltuielile - vă aduc aici spre exemplu sediul din Primăverii al fostei Agenţii pentru Investiţii Străine, care pur şi simplu s-a constatat că era ţinut de 50 de oameni, care plăteau o chirie de circa 600.000 de lei pe an - şi aceste tipuri de măsuri (...) au dus la o altă serie de economii. (...) Şi în contextul în care, pentru acest an, erau 800 de milioane (de lei - n.r.) deja alocaţi pentru această măsură încă de când doamna ministru Costea (fostul ministru al Muncii - n.r.) se ocupase de acest proiect, discutăm de cei 70 şi ceva de milioane care sunt într-adevăr adiţionali şi care sunt ca sursă de provenienţă veniţi din această resursă de care discutăm", a explicat Pîslaru.

În ceea ce priveşte anul 2017, Pîslaru a spus că este necesar să se mizeze din nou pe ideea de eficienţă a cheltuirii banilor publici pentru a putea fi strânsă suma de 2,6 miliarde de lei necesară.

"Anul viitor, suma prognozată pentru creşterea masei salariale era de 2,3 miliarde (de lei - n.r.) şi anul viitor, când se va face bugetul, într-adevăr, va trebui să vedem, fie să mizăm din nou pe ideea de eficienţă a cheltuielilor banilor publici şi aici (...) aduc în atenţie mai ales măsurile care ţin de achiziţiile publice centralizate şi de alte măsuri care sunt menite să coboare exact cheltuielile de funcţionare, cu ideea ca să încercăm să recuperăm aceşti 300 de milioane (de lei - n.r.), fără să afectăm obiectivele de investiţii", a afirmat ministrul Pîslaru.

Întrebat câte posturi vacante şi bugetate sunt în prezent şi câte dintre acestea vor fi tăiate, ministrul Muncii a răspuns: "Nu este vorba de a tăia din posturi în acest moment, cât încercăm la anumite ministere (...) să le ocupăm. Deci sunt poziţii cheie care ne grevează modul în care se derulează politicile publice".

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a spus că aceste posturi au fost bugetate pentru 2016.

"Aceste posturi au fost bugetate pe tot parcursul anului 2016, aşadar deja suntem cu şase luni de economii pe o bună parte din aceste posturi. Deci banii aceştia pot fi realocaţi pentru această majorare salarială, dacă vorbim de anul 2016", a explicat Suciu.