Guvernul a aprobat OUG cu privire la desfăşurarea sprijinului financiar şi tehnic acordat de sistemul financiar-bancar

Guvernul României a aprobat în această dimineaţă ordonanţa de urgenţă cu privire la cadrul de desfăşurare a sprijinului financiar şi tehnic acordat de sistemul financiar-bancar în procesul de autorizare şi derulare a fondurilor destinate beneficiarilor programelor gestionate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

"Actul normativ aprobat stabileşte cadrul de participare, alături de instituţiile dedicate ale Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), a unor instituţii financiar-bancare din România, în procesele de verificare preliminară administrativă şi la faţa locului asupra cheltuielilor efectuate de beneficiarii de finanţare", prevede comunicatul.

Aceste măsuri vor conduce la accelerarea verificării cererilor beneficiarilor şi plata la timp a sprijinului financiar către aceştia în condiţiile asigurării unui management financiar eficient al fondurilor angajate, dar şi la creşterea gradului de absorbţiei a asistenţei financiare nerambursabile pusă la dispoziţia mediului de afaceri prin schemele de ajutor de stat şi de minimis. Beneficiarii de finanţare vor avea mai uşor şi mai repede acces la fondurile angajate prin contractele de finanţare.

Astfel, ordonanţa de urgenţă reglementează următoarele aspecte:

• cerinţele minime de eligibilitate pentru instituţiile financiar-bancare participante;

• prevederi aplicabile proiectelor finanţate prin Axa Prioritară IV - "Investiţii în activităţi productive" POC 2014 - 2020; rolul partenerului bancar, mecanism de implementare şi obligaţii ale beneficiarilor;

• prevederi aplicabile proiectelor finanţate prin Măsura 1. Schemă de minimis şi schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor, Investiţia I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat Componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (C9.I3.M1); rolul partenerului bancar, mecanism de implementare şi obligaţii ale beneficiarilor.

Cadrul legal instituit prin această ordonanţă de urgenţă va permite desfăşurarea unui flux financiar şi tehnic în procesul de autorizare şi derulare a fondurilor destinate beneficiarilor programelor de finanţare gestionate de MIPE.

Totodată, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va încheia un acord de parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică ICI Bucureşti, pentru a primi asistenţă tehnică de specialitate în procesul de evaluare a soluţiilor de digitalizare cu un grad înalt de complexitate, implementate în cadrul proiectelor finanţate prin PNRR, pentru care MIPE are rolul de coordonator de reformă şi investiţii, în cadrul căruia vor fi stabilite drepturile şi obligaţiile celor două părţi.

De asemenea, Guvernul României a adoptat şi hotărârea de guvern privind participarea României la Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor - PISA 2025, inclusiv la opţiunile internaţionale dezvoltate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

"Actul normativ prevede aprobarea participării României la Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor - Programme for International Student Assessment (PISA), inclusiv la opţiunile internaţionale, şi anume: Chestionarul TIC pentru elevi, Chestionarul pentru părinţi, Chestionarul pentru profesorii de ştiinţe, Evaluarea la Limbă străină - Engleză, Chestionarul pentru profesorii de Limba engleză, dezvoltate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). România participă, pentru prima dată, la PISA 2025 - opţiunile internaţionale amintite anterior", se mai precizează în comunicat.

Centrul Naţional PISA 2025 este Unitatea de Cercetare în Educaţie din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie.

Prin participarea României la PISA 2025 se au vedere următoarele aspecte:

• corelarea învăţământului românesc cu evoluţiile sistemelor de educaţie performante la nivel internaţional şi ca urmare, revizuirea propriilor performanţe prin raportare la celelalte ţări participante (identificarea domeniilor în care elevii români performează bine, din perspectiva competenţelor evaluate, precum şi a domeniilor care necesită îmbunătăţiri);

• indicatorii rezultaţi prin administrarea sistematică a ciclurilor de testare PISA constituie indicatori de tendinţă, de raportare a performanţelor sistemului educaţional românesc, atât la nivel european cât şi internaţional;

• proiectarea unor intervenţii adecvate, având în vedere faptul că datele obţinute se referă nu numai la nivelul achiziţiilor elevilor, ci şi la contextele învăţării;

• dezvoltarea de politici educaţionale bazate pe date de calitate - rezultatele sunt obţinute pe eşantion reprezentativ şi, prin urmare, sunt generalizabile la nivelul întregii populaţii şcolare investigate.

PISA are o vizibilitate majoră în ţările Uniunii Europene şi constituie o sursă importantă de expertiză metodologică pentru sistemul educaţional românesc, acest lucru fiind reflectat în deciziile de politică educaţională din România cu privire la curriculum şi evaluare, întregul sistem educaţional preuniversitar beneficiind de rezultatele şi concluziile participării la acest studiu. Pentru PISA 2025, "Ştiinţele" reprezintă domeniul principal, iar domeniul inovator este "Învăţarea în lumea digitală" (LDW).

Taxa de participare la PISA 2025 este în cuantum de 171.000 euro şi se achită către OCDE, în tranşe egale de 57.000 euro, timp de trei ani (2023-2025 inclusiv), şi se plăteşte după semnarea acordului de participare, până la data de 1 martie a fiecărui an. De asemenea, taxa privind participarea României la PISA 2025 - opţiunile internaţionale, pentru anii 2023-2024, este în cuantum de 40.608,80 euro, şi anume: 5.362 euro - Chestionarul TIC pentru elevi, 9.441 euro - Chestionarul pentru părinţi, 12.822 euro - Chestionarul pentru profesorii de ştiinţe, 10.999,60 euro - Evaluarea la Limbă străină - Engleză şi 1984,20 euro - Chestionarul pentru profesorii de Limba engleză, arată sursa.

Taxele de participare, precum şi cheltuielile de implementare la nivel naţional a Programului, inclusiv a opţiunilor internaţionale, se asigură de la bugetul de stat, din sumele alocate Ministerului Educaţiei, prin Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie şi din alte surse legal constituite.

Totodată, s-a adoptat şi hotărârea de guvern pentru completarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 948/2012 privind actualizarea valorii de inventar, schimbarea regimului juridic al unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. Hotărârea de Guvern a fost aprobată.