GUVERNUL A APROBAT PRIMA RECTIFICARE BUGETARĂ DIN ACEST AN Consiliul Fiscal: "Realizarea cheltuielilor bugetare la nivelul programat, extrem de puţin probabilă"

Realizarea cheltuielilor bugetare la nivelul programat este extrem de puţin probabilă, având în vedere subexecuţia masivă a cheltuielilor de investiţii din primul semestru al anului curent şi accelerările implicite ale fluxurilor de investiţii publice necesare, potrivit opiniei Consiliului Fiscal faţă de Ordonanţa privind prima rectificare bugetară din acest an, aprobată ieri.

Instituţia are rezerve serioase faţă de nivelul rectificării ascendente a programului aferent veniturilor din contribuţii sociale, însă apreciază că riscul ridicat de materializare a unor venituri mai mici decât cele programate la nivelul acestei categorii de venituri este compensat de probabilitatea ridicată a unor venituri fiscale superioare celor estimate.

Consiliul Fiscal este sceptic faţă de probabilitatea de materializare a estimărilor privind sumele din fonduri europene post-aderare, revizuite ascendent cu circa 2 miliarde lei, având în vedere "performanţa raportată la programul pe primul trimestru şi ipoteza implicită a triplării intrărilor în a doua jumătate a anului".

În aceste condiţii, Consiliul Fiscal apreciază că încadrarea în ţinta de deficit bugetar pe anul în curs, în contextul meţinerii parametrilor actuali ai politicii fiscal-bugetare, se va realiza cu uşurinţă, iar balanţa riscurilor se înclină în direcţia înregistrării unui deficit bugetar mai redus decât cel ţintit, în condiţiile în care subexecuţia cheltuielilor de investiţii este foarte probabilă.

Cu o zi înainte, mediul de afaceri a apreciat că această rectificare nu este pro-business şi este marcată de teama DNA.

Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), ne-a precizat: "Din păcate, deşi bugetul ţării dispune de un surplus bănesc semnificativ, de aproape un miliard de euro, din datele prezentate nu rezultă că rectificarea este pro-business. Mai mult, simţim nerealizări în cheltuirea banului public, pentru că există o teamă generalizată de DNA privind angajarea fondurilor, fie europene, fie din bugetul statului român. Proiectul de faţă este o primă rectificare, ce are aceste două «calităţi» - nu este pro-business şi este marcată de teama DNA. Nu se mai aprobă nimic de frică, nu mai vine nimeni la licitaţii, există o teamă generală în ministere să mai angajeze sume de bani, din cauza a ceea ce se întâmplă la DNA".

Potrivit lui Mihai Ionescu, ca să poată pregăti din timp prezenţa companiilor autohtone, anul viitor, la târgurile internaţionale de prestigiu, de la care ţara noastră nu a lipsit până acum, exportatorii au solicitat autorităţilor, printre altele, ca, în cadrul acestei rectificări, să li se ofere credite de angajament. Aceştia au cerut o dublare a creditelor de angajament pe care le au în prezent, de la 15 milioane de lei la 30 de milioane de lei.

Potrivit domnului Ionescu, din cele 15 milioane de euro solicitate, în cadrul rectificării au fost alocate 5 milioane de lei.

"Ne vom replia şi vom ajusta fondul doar pentru primul trimestru din 2016, cu speranţa că, la bugetul pentru anul viitor, Guvernul va aloca fondurile solicitate de mediul privat".

• Ponta: "Avem asigurate absolut toate drepturile constituţionale fundamentale: salarii, pensii, alocaţii, ajutoare de şomaj, disponibilizări"

Principala alocare prevăzută în cadrul rectificării bugetare aprobată ieri de Guvern este dedicată Ministerului Muncii şi se referă la "noi drepturi" pe care Parlamentul le-a aprobat şi preşedintele le-a promulgat, a anunţat premierul Victor Ponta.

"Sunt, de fapt, reveniri, în cele mai multe cazuri, la ceea ce au tăiat alţii în 2010 şi mă refer aici la faptul că alocăm toţi banii necesari. Doamna ministru (n.r. Rovana Plumb, ministrul Muncii), nu vă lipseşte niciun leu pentru plata alocaţiilor mărite pentru copii, pentru plăţile suplimentare aprobate de Parlament, pentru veteranii de război, pentru foştii deţinuţi politici, pentru aviatori, pentru personalul navigant, pentru diplomaţi, pentru grefieri, pentru toate categoriile sociale", a spus Victor Ponta, citat de Mediafax.

Prim ministrul a enumerat şi alocările de care beneficiază alte ministere pentru plata unor drepturi salariale, pentru plata titlurilor executorii şi pentru administraţia publică locală.

"Avem asigurate absolut toate drepturile constituţionale fundamentale şi anume: salarii, pensii, alocaţii, ajutoare de şomaj, disponibilizări", le-a spus Ponta miniştrilor, la începutul şedinţei de Guvern.

Printre altele, Victor Ponta a trecut în revistă aproape toate instituţiile statului ale căror bugete au fost majorate, dar nu a făcut nicio referire la cele care au pierdut fonduri, cum ar fi de exemplu Ministerul Transporturilor, de la care s-a tăiat aproximativ un miliard de lei.

Oficialul a mai spus că, la rectificare, se alocă toţi banii necesari în Educaţie, pentru plata titlurilor executorii, atât în zona preuniversitară, cât şi în cea universitară: "Vreau să îi asigur pe toţi profesorii din preuniversitar: aveţi banii în buget, da! În aşa fel încât să fie la zi cu ceea ce au câştigat în instanţă".

Reprezentanţii FMI şi cei ai Comisiei Europene au apreciat că rectificarea bugetară se încadrează în ţinta de deficit bugetar, a precizat, ieri, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice.

• Predoiu: "Guvernul ia resursele de la investiţii şi de la dezvoltarea infrastructurii şi le dă baronilor din PSD"

Rectificarea bugetară făcută de Victor Ponta este, de fapt, o "baronizare bugetară", susţine prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu, potrivit căruia Guvernul ia resursele de la investiţii şi de la dezvoltarea infrastructurii şi le dă "baronilor din PSD".

Predoiu a mai afirmat că solicitarea PNL privind demisia lui Victor Ponta nu este "stupidă", aşa cum susţine premierul în funcţie, pentru că acesta nu mai are credibilitate: "Ponta susţine că cererea PNL de a demisiona este stupidă. Fără a-i discuta situaţia penală, cererea nu este stupidă. Iată de ce: economia are acum nevoie de un Guvern cu credibilitate în lume, care să atragă investiţii şi sprijin pentru România. Ei bine, Ponta nu mai are credibilitate nici pentru a deschide o gogoşerie în Dubai. Dacă într-adevăr vrea să servească economia României, se retrage de la Guvern, aşa cum s-a retras de la şefia PSD. Deocamdată, îi este mai frică de ceea ce îi poate face PSD, decât îi pasă de economia României. De fapt, din ceea ce se vorbeşte pe culoarele puterii, Ponta ar pleca de la Guvern şi mâine, dacă nu i-ar fi frică de ce i-ar face baronii PSD dacă o face".

• Europarlamentarul Claudia Ţapardel: "România este pregătită să continue şi chiar să accelereze performanţele economice"

Europarlamentarul PSD Claudia Ţapardel salută măsurile abordate în rectificarea bugetară, considerând că au fost reparate "gravele nedreptăţi comise de fostele guverne". Domnia sa apreciază: "Guvernul a operat această rectificare bugetară pozitivă pentru că încasările la buget şi performanţa economică a României o permit. Astăzi, contrar scepticilor şi criticilor de serviciu, care ar spera să o ducem din ce în ce mai rău, ţara noastră se prezintă în această regiune a Europei drept un actor puternic şi întărit. România, prin mixul de politici al actualului guvern, este pregătită să continue şi chiar să accelereze performanţele economice, alături de îndreptarea efectelor creşterii economice spre buzunarele cetăţenilor".

Potrivit rectificării bugetare, veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat "se majorează, pe sold", cu suma de 4,46 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat "se menţine nemodificat ca valoare nominală", respectiv 13 miliarde lei. Ca pondere în PIB, acesta creşte de la 1,83% la 1,86%, în urma modificării nivelului Produsilui Intern Brut estimat pentru anul în curs.

Veniturile bugetului de stat pentru 2015 ar urma să crească, pe sold, cu 287,1 milioane lei, în timp ce cheltuielile s-ar majora cu suma de 1,12 miliarde lei.