Guvernul a modificat legislaţia privind achiziţiile publice

Din dorinţa de a simplifica procedura achiziţiilor publice şi pentru a da un imbold lucrărilor necesare autorităţilor publice locale, Executivul a modificat, în şedinţa de vineri, 8 iunie 2018, normele metodologice din domeniu, introducând proceduri simplificate.

Din lectura actului normativ adoptat în şedinţa de Guvern, ies în evidenţă modificările privind pragurile pentru care se poate realiza procedura de achiziţie simplificată, fără a mai fi necesară publicitatea în SEAP şi nici existenţa unui anunţ prealabil, precum şi modificările privind introducerea subcontractanţilor în procesul de achiziţie.

Astfel, conform art. 30 din actul normativ, au fost introduse următoarele praguri pentru entitatea contractantă:

- 100.000 lei pentru achiziţionarea de produse şi servicii, respectiv 280.000 lei pentru lucrări, fără a utiliza catalogul electronic(SEAP) sau anunţul prealabil, prin consultarea a minimum trei candidaţi sau trei oferte.

- 70.000 lei, prag până la care entitatea contractantă poate achiziţiona direct pe baza unei singure oferte

- 4500 lei, prag până la care entitatea contractantă are dreptul de a plăti, pe baza angajamentului legal, fără acceptarea prealabilă a unei oferte.

Actul normativ mai stabileşte că la pragurile de 100.000 lei - pentru produse şi servicii - şi 280.000 lei - pentru lucrări - dacă entitatea contractantă a solicitat minimum trei oferte şi a primit doar una valabilă, achiziţia poate fi realizată. Această modificare este clar o simplificare a procedurii achiziţiilor publice, pentru că, până acum, dacă la prima zi de achiziţie se prezenta doar o ofertă, această procedură trebuia repetată în maximum 14 zile. Abia atunci singura ofertă valabilă putea fi acceptată.

Totodată se stabileşte că pentru pragul de 4500 lei, angajamentul legal prin care entitatea realizează cheltuiala aferentă achiziţiei directe poate îmbrăca forma unui contract de achiziţie sectorială sau a unei comenzi.

În privinţa subcontractorilor, art. 34 din actul normativ stipulează că oferta depusă de un agent economic poate să includă şi subcontractanţii, cu angajament ferm din partea acestora în favoarea ofertantului. Totodată în oferta depusă subcontractorii pot dovedi că au resursele necesare care să susţină cerinţele cerute în procedura de achiziţie pentru agentul economic care participă la licitaţie.

Totodată, prin actul normativ se elimină astfel dublul control, al Curţii de Conturi şi al Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, precum şi deciziile contradictorii între autorităţile statului. Dupa semnarea contractului, singura autoritate care va efectua controlul va fi Curtea de Conturi, iar înainte de semnare verificarea se va face de către ANAP.

Referitor la achiziţiile care depăşesc pragurile mari, va fi folosit criteriului "cel mai scăzut preţ" pentru procedurile cu valori sub pragurile din directivele europene şi sunt stipulate clar condiţiile în care pot fi modificate contractele de achiziţii fără reluarea procedurii de atribuire.

• Liber la achiziţiile centralizate

Guvernul face noi paşi în direcţia centralizării anumitor decizii la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, prin înfiinţarea unei suprastructuri care va asigura achiziţia centralizată de bunuri şi servicii. Lista cuprinzând tipurile de bunuri şi servicii ce vor fi achiziţionate în acest mod, urmează a fi publicată în viitoarele norme metodologice de aplicare a ordonanţei.

Ordonanţa de guvern prin care se înfiinţează Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate a fost deja publicată.

Prin intermediul ordonanţei, autorităţile şi instituţiile publice centrale, pentru care ONAC va derula achiziţii în sistem centralizat sunt clasificate în două categorii, cea a utilizatorilor principali - instituţii centrale sau organisme din subordinea acestora - şi cea a utilizatorilor secundari, care pot cuprinde inclusiv entităţile care au calitatea de autorităţi contractante, conform legislaţiei unui alt stat membru al Uniunii Europene.

Din punct de vedere funcţional, Oficiul va solicita instituţiilor publice centrale transmiterea necesităţilor de produse şi servicii ce vor fi achiziţionate în sistem centralizat, acestea având obligaţia de a comunica aceste informaţii, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării. Ulterior, ONAC organizează procedurile de atribuire centralizată şi încheierea acordurilor cadru centralizate, asigurând exercitarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din calitatea de autoritate contractantă, inclusiv în procesele sau în cererile privind anularea sau constatarea nulităţii juridice a actelor emise în decursul procedurilor de achiziţie centralizată.

De asemenea, în vederea realizării unei evidenţe unitare a utilizatorilor, ONAC va înfiinţa şi menţine un Registru al utilizatorilor, organizat sub forma unei baze de date electronice, ce va fi disponibilă pe pagina de internet a instituţiei, fiecare autoritate sau instituţie publică centrală având obligaţia de a solicita până la data de 1 noiembrie 2018 înscrierea în acest Registru.

Oficiul, aflat în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, va fi condus de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru, pe baza propunerii ministrului finanţelor publice.

M.B.

Opinia Cititorului ( 3 )

1.  fără titlu
(mesaj trimis de Ionescu în data de 12.06.2018, 07:03)
Păi, dacă evită SEAP, e clar. Să vedeți voi acum contracte date sponsorilor PSD. Ne întoarcem de unde am plecat.
2.  fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.06.2018, 10:40)
ionescule tu faci parte din categoria celor care ,ca sa nu cada drobul de pe soba sa omoare copilul mai bina sa darimam soba,hai sa ne hotarim vrem dezvoltare sau securitate si procuratura?
3.  fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.02.2020, 08:30)
A-ti vazut cat s-a complicat situatia cu acest ONAC. E in plus ca sa-si pastreze cativa pupincuristi posturile in MF. Sint de acord dar pentru lucrari mari de infrastructura nu pentru 5 cutii de hartie si 20 BVCA pe an.Iar a picat poporul roman de fraier.