GUVERNUL CĂTRE FMI Încă suntem vulnerabili la evoluţiile pieţelor financiare internaţionale

Executivul pariază, în atingerea unei creşteri economice de 1,5% în acest an, pe continuarea trendului ascendent al exporturilor, majorarea graduală a cererii interne şi pe creşterea ratei absorbţiei fondurilor europene. Autorităţile noastre arată, în Scrisoarea de Intenţie publicată pe site-ul Fondului Monetar Internaţional (FMI), că se aşteaptă ca inflaţia să revină în limitele prognozate de Banca Naţională (BNR), după ce a urcat la 8% la finele lui 2010, în urma creşterii TVA, dar şi a preţurilor alimentelor şi ale combustibilului.

BNR menţine angajamentul de a scădea ţinta de inflaţie la 3% în 2011 şi 2012. Deşi în ultimele luni inflaţia a cres-cut considerabil, guvernanţii mizează pe a doua jumătate a anului pentru reducerea ei înspre ţinta propusă de BNR.

Deficitul de cont curent a scăzut semnificativ, de la 11,6% în 2008, la circa 4,5% în 2010. Guvernul apreciază în Scrisoare că, în ciuda unor îmbunătăţiri aşteptate ale indicatorilor economici, ţara noastră încă este vulnerabilă şi poate fi influenţată negativ de evoluţia pieţelor financiare internaţionale (creştere risc pentru împrumuturi, intrări reduse de capital şi risc de încetinire a redresării zonei euro).

• Creştere economică de 4-4,5% în 2012

Potrivit noului acord de tip precautionary cu FMI, guvernanţii estimează o creştere economică de 4-4,5% în 2012. Ei şi-au bazat prognoza optimistă pe majorarea consumului intern, care va deveni, din nou, motorul creşterii economice, dar sprijinit de o absorbţie mai bună a fondurilor europene.

Ca să-şi atingă aceste ţinte macroeconomice, Guvernul s-a angajat să menţină deficitul la 4,4% din PIB în 2011, să menţină taxele şi impozitele, dar şi să reducă din contribuţiile sociale dacă economia va creşte şi se vor strânge mai mulţi bani la buget. Cheltuielile cu salariile nu vor depăşi limitele admise de FMI, deoarece creşterea nominală a salariilor este balansată de eliminarea celui de-al 13-lea salariu şi a primelor de vacanţă. Punctul de pensie va fi menţinut, iar angajările în sectorul public vor fi în continuare reduse, fiind ocupat doar 1 din 7 posturi libere din sistem.

• Deficit de 3% din PIB în 2012

Pentru 2012, Guvernul promite o reducere a deficitului la 3% din PIB, în condiţiile implementării de noi reduceri bugetare, inclusiv a salariilor, dar şi a implementării legii responsabilităţii fiscale. Vor fi limitate modificări ale sistemului de impozitare pentru a asigura predictibilitate pentru mediul de afaceri. "Am început să pregătim strategia fiscală pentru 2012 - 2014, un pas important în implementarea legii responsabilităţii fiscale. Vom întări Consiliul Fiscal alocând fonduri mai mari, vom îmbunătăţi planificarea bugetară şi vrem să atingem ţintele impuse în tratatul de la Maas-tricht", mai arată autorităţile noastre în Scrisoarea către FMI.

Guvernul a mai promis taxe simplificate pentru micii contribuabili şi unificarea mai multor impozite chiar din acest an. Astfel, vor fi dezvoltate şi sistemele de plată şi declaraţiile on-line.

La capitolul îmbunătăţirii absorbţiei fondurilor europene, autorităţile centrale au concentrat, în primul semestru, sume mai mari necesare investiţiilor. Pentru a doua jumătate a anului, dacă rezultatele sunt bune, vor fi găsite noi soluţii pentru alocări suplimentare de fonduri.

• Sectorul bancar revine pe profit în acest an

Creşterea creditelor neperformante a încetinit în trimestrul IV 2010, atingând pragul de 11,9% din totalul împrumuturilor.

Cum creşterea economică va fi reluată în 2011, provizioanele aferente creditelor se vor stabiliza în semestrul I 2011, iar sectorul bancar va reveni pe profit. Băncile vor fi bine capitalizate, iar băncile-mamă şi-au menţinut expunerile pe România la 98% în ianuarie 2011 faţă de 95% procentul agreat în martie 2009. "Vom relua discuţiile cu European Bank Coordination Initiative - EBCI pentru a uşura gradual expunerile băncilor internaţionale pe măsură ce condiţiile de creditare externă se îmbunătăţesc"; mai arată autorităţile noastre în scrisoarea de intenţie.

• Revizie a portofoliului de proiecte din fonduri europene

La capitolul fonduri europene, va fi realizată o revizie a portofoliului existent de proiecte, cu atenţie pe cele care au finanţare asigurată pe următorii 3-5 ani, va fi examinată viabilitatea proiectelor vechi, iar rezultatele vor fi prezentate în iunie. Raportul final şi noul plan de acţiune vor fi gata în septembrie. Vor fi create facilităţi pentru relocarea fondurilor între proiecte/programe pentru o mai bună absorbţie.

De asemenea, Executivul s-a angajat să implementeze recent adoptatele reforme ale salariilor din sistemul public şi pensiilor. Ca să încurajeze creşterea colectării taxelor şi impozitelor la buget, autorităţile vor să stimuleze funcţionarii prin acordarea de bonusuri de performanţă în limita unui procent maxim de 30%.

Alte reduceri de cheltuieli la care s-a angajat Guvernul sunt în zona asistenţei sociale. Astfel, până la finele lunii iulie, va fi stabilit un sistem de subvenţii pentru încălzire ţintit numai către acele cotegorii sociale care au nevoie de sprijin. Reduceri de cheltuieli vor avea loc şi în învăţământ şi sănătate, a mai promis Guvernul în scrisoarea către FMI.

• Reducere a numărului de paturi de spital finanţate

Numărul paturilor de spital finanţate de la bugetul de stat va scădea de la 135.200 în prezent, la 133.000 până la sfârşitul lunii iunie şi până la 129.500 în decembrie 2011, se mai arată în Scrisoarea de Intenţie a autorităţilor române. Va fi diminuat cu 10% numărul de pacienţi internaţi faţă de nivelul din decembrie 2010 şi vor fi reduse rambursările către doctori de la 70% la 50%.

Autorităţile de la Bucureşti s-au angajat să revizuiască lista medicamentelor compensate şi gratuite în scopul înlocuirii medicamentelor utilizate cu unele generice.

• Reformă profundă în energie şi transporturi

Guvernul s-a angajat să reformeze din temelii companiile de stat din energie şi transporturi, care au sporit povara fis-cală. Datoriile unora din aceste societăţi au ajuns să cumuleze peste 4% din PIB, în condiţiile în care statul alocă sume imense de bani pentru a le subvenţiona.

Astfel, autorităţile promit FMI să pregătească planurile de acţiune pentru eficientizarea lor până în iulie 2011. Planurile vor include listele companiilor care vor fi lichidate, cele care vor fi restructurate şi cele care vor fi privatizate.

În ceea ce priveşte preţurile reglementate, Guvernul s-a angajat să prezinte, până în septembrie, o strategie de liberalizare a pieţei gazelor şi electricităţii, să asigure independenţa ANRE (reglementatorul pieţei energiei). Autorităţile vor defini, până la finele anului, categoria consumatorilor vulnerabili, inclusiv cu mijloacele de protecţie/subvenţie pentru factura lor la energie.

Executivul a ţinut să se angajeze că noile contracte pentru vânzarea energiei vor fi făcute numai prin intermediul OPCOM, în mod transparent şi nedis-criminatoiu.

Aportul de capital necesar companiilor energetice de stat se va face prin vânzarea unor pachete minoritare pe Bursă: 10% din Petrom în curs de vânzare, 15% din Transelectrica până la finele anului, 15% din Trans-gaz până la finele anului şi 15% din Romgaz până în primăvara anului 2012.

"Dacă vom reuşi să implementăm strategia de înfiinţare a celor doi campioni energetici naţionali, vom introduce imediat mecanisme care împiedică subvenţiile încrucişate, conform recomandărilor Consiliului Concurenţei. Dacă nu reuşim să facem companiile până la finele anului, vom căuta alte soluţii, inclusiv vânzarea unor pachete majoritare în anumite societăţi energetice", mai arată Scrisoarea de Intenţie.

Pentru Compania Naţională a Huilei, iau în calcul şi insolvenţa pentru a salva şi, eventual, vinde. O parte din mine vor fi închise conform regulilor UE. Termoelectrica va fi închisă după separarea activelor viabile.

Compania Naţională de Autostrăzi (CNADNR) îşi va spori veniturile reziliind saurenegociind contractele păguboase.

Şi companiile CFR vor continua restructurările şi programul de eficientizare. Un pachet minoritar de la CFR Marfă va fi oferit la vânzare până la finele anului pentru a atrage un investitor strategic. La CFR Marfă autorităţile vor o reducere cu 15% a pierderilor şi nu vor fi cumulate noi datorii. Pentru CFR Infrastructură, ministerul Trans-porturilor propune închiderea a 1000 km de cale ferată până la finele lunii august şi licitarea către operatori privaţi a încă 20% din reţea.

Compania va trebui să-şi reducă pierderile cu 25% şi să nu mai cumuleze datorii.

Pentru Tarom, Executivul propune o analiză completă până la finele lunii aprilie pentru a putea stabili metoda de a atrage investitori strategici.

•

Oamenii de afaceri cred că ţintele macroeconomice pe care şi le-a asumat Guvernul în Scrisoarea de intenţie către FMI sunt realizabile, dar nu în orice condiţii. Cristian Pîrvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a explicat: "Ţintele nu sunt nerealiste. O creştere economică de 1,5% în 2011 şi de 4% în 2012 este posibilă datorită creşterii producţiei industriale. Creşterea constantă a industriei din ultimele luni este un semn bun şi arată că s-a reluat creşterea economică în zona europeană, unde noi exportăm multe produse industriale. Cât despre consumul intern, cred că este posibil să contribuie la creşterea economică dacă vor fi majorate inves-tiţiile publice şi dacă vor fi atrase mai multe inves-tiţii private".

Domnia sa a subliniat că Guvernul nu precizează explicit în scrisoare ce program major de privatizări sau parteneriate public-private are. Astfel, nu este clar în ce condiţii va creşte consumul intern. De asemenea, nu este clar care vor fi măsurile de creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene. (A.T.)

•

Creşterea cotei creditelor neperformante din sistemul bancar românesc a încetinit, iar experţii FMI apreciază că nivelul maxim va fi atins la mijlocul anului curent, se arată într-un raport despre situaţia din România, citat de Agerpres. Rambursarea de către România a creditului de la FMI va atinge nivelul maxim al plăţilor în 2013-2014, când serviciul datoriei va reprezenta 11,9%, respectiv 12,2% din rezervele totale şi aproximativ 9%, respectiv 8,4% din valoarea exporturilor de bunuri şi servicii.

"Deşi această expunere rămâne una mare, riscurile sunt diminuate de nivelul relativ scăzut al datoriei publice directe (37% din PIB), iar datoria externă publică este de maximum 16% în 2011, în timp ce datoria externă totală se va ridica la 83% din PIB la sfârşitul lui 2012", arată experţii FMI, care consideră că România "îşi va îndeplini obligaţiile financiare faţă de FMI".

•

Ţinta de inflaţie propusă în Scrisoa-rea de Intenţie pentru următorii doi ani este foarte ambiţioasă, apreciază Daniel Dăianu, profesor de economie. Domnia sa ne-a declarat: "Este adevărat că următoarele luni şi a doua jumătate a anului vor aduce scăderi ale inflaţiei în lipsa altor şocuri, dar ţinta rămâ-ne, totuşi ambiţioasă. Ca să ne apropiem foarte tare de această ţintă ar trebui să nu mai avem creşteri importante ale preţurilor pentru combustibili, energie sau deprecieri importante ale monedei naţionale. Este foarte adevărat că firava redresare economică este vulnerabilă la evoluţia pieţelor externe, respectiv a celor financiare şi a celor de consum".

Domnia sa ne-a precizat că ţintele de creştere economică nu sunt imposibile şi nici nerealiste, cu condiţia să există acei factori care să redreseze şi consumul intern pe lângă exporturi - investiţii publice şi private. Emoţii sunt şi în zona creşterii promise a gradului de absorbţie a fondurilor europene, care ar putea asigura un avânt al cererii interne. (A.T.)

• • FMI a obligat Guvernul să includă în deficitul bugetar pierderile din 30 companii şi titlurile FP

FMI a obligat Guvernul să includă în calculul deficitului bugetar şi pierderile din 30 companii de stat centrale sau locale, precum şi titluri emise de Fondul Proprietatea, societăţile fiind astfel obligate să anunţe periodic la Minis-terul Finanţelor indicatorii financiari şi operaţiunile efectuate. Pe lista companiilor ale căror pierderi vor fi calculate în acest an la stabilirea nivelului final al deficitului bugetar consolidat au fost incluse CN Huilei, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Metrorex, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Societatea Naţională a Cărbunelui, CFR Călători, Radiocomunicaţii Navale Radio Constanţa, CFR Infrastructură, Termoelectrica, Acvavalor, Aeroportul Arad, Aeroportul Iaşi, Aeroportul Internaţional Baia Mare, Aeroportul Satu Mare, Aeroportul Ştefan Cel Mare Suceava, Aeroportul Transilvania-Târgu Mureş, Aeroportul Tulcea, centralele de termoficare Aqua Calor, CET Braşov, Citadin Hundedoara, Dalkia Romania, Edil Therma Hunedoara, Goscomloc, Gospodărie Orăşenească, Rominservices Therm, Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, Ecoterm, Termica, Termloc, Uzina Termică Comăneşti.

Pe listă figurează şi Fondul Proprietatea. Deficitul bugetar consolidat va fi în continuare monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat, iar autorităţile vor fi obligate să consulte FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

• • Arieratele administraţiei trebuie să scadă în acest an de la 1,1 miliarde lei la 900 milioane lei

Arieratele administraţiei centrale, ale bugetului de asigurări sociale şi autorităţilor locale însumau la finele anului trecut 1,1 miliarde de lei şi trebuie să scadă la 900 de milioane de lei până la finele acestui an, potrivit memorandumului tehnic de înţelegere la noul acord cu FMI, citat de Mediafax. Autorităţile locale aveau de plătit la finele anului trecut datorii de 910 milioane de lei şi vor trebui să reducă acest stoc până la 800 de milioane de lei în decembrie 2011. Totuşi, arieratele administraţiilor locale vor avansa până la 950 milioane de lei în martie 2011, pentru ca ulterior să înceapă să scadă treptat, cu câte 50 de milioane de lei pe trimestru. "Ţinta indicativă stabilită pentru arieratele administraţiilor locale prevede neacumularea de noi res-tanţe la plată şi reducerea acestora pe parcursul programului. În caz de nevoie, guvernul va adopta măsurile corective necesare pentru prevenirea acumulării de noi arierate", se arată în memorandum.

Astfel, arieratele administraţiei centrale, ale bugetului de asigurări sociale şi autorităţilor locale ar urma să crească până la 1,15 miliarde de lei la finele lunii martie, potrivit ţintelor indicative stabilite în memorandum.

"Criteriile de performanţă stabilite privind stocul arieratelor administraţiei centrale şi bugetului de asigurări sociale prevede eliminarea acestora pe parcursul programului. (...) În caz de nevoie, guvernul va adopta măsurile corective necesare pentru prevenirea acumulării de noi arierate", potrivit memorandumului.

Arieratele administraţiei centrale şi ale bugetului de asigurări sociale erau de 190 milioane de lei la finele anului trecut şi se vor situa la 200 milioane de lei la 31 martie şi 30 iunie, pentru ca apoi să scadă la 150 milioane de lei în septembrie şi la 100 de milioane de lei la sfârşitul lui 2011.

• • Lista firmelor monitorizate de FMI a fost extinsă la 18 unităţi

Lista companiilor monitorizate de FMI a fost extinsă prin includerea altor nouă societăţi, printre care Tarom, Poşta, Oltchim, SNLO, Electrica Transilvania Nord, Complexul Eenergetic Turceni şi noi companii feroviare, odată însă cu scoaterea Administraţiei Îmbunătăţirilor Funciare de pe listă. Pe lista companiilor ale căror politici financiare şi de personal sunt monitorizate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) au fost menţinute Compania Naţională de Căi Ferate CFR, CFR Călători, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Metrorex, CFR Marfă, Electrocentrale Bucureşti şi Societatea Comercială Electrificare CFR, fiind însă scoasă Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF).

ANIF este scoasă de pe lista companiilor monitorizate în contextul în care datoriile bugetare ale acesteia au scăzut puternic pe parcursul anului trecut, de la 65,7 milioane lei la 1,9 milioane lei.

În acelaşi timp, pe lista companiilor monitorizate au fost incluse Poşta Româ-nă, Tarom, Complexul Energetic Turceni, Filiala de Intreţinere şi Servicii Energetice "Electrica Serv", Electrica Furnizare Transilvania Nord, Oltchim, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, precum şi societăţile Intervenţii Feroviare şi Telecomunicaţii CFR.

Poşta Română s-a mai aflat pe lista companiilor monitorizate de FMI, dar a fost scoasă de Guvern în 2007, după încetarea acordului cu instituţia financiară, sindicatele ameninţând atunci cu blocarea activităţii dacă nu sunt lăsate să avizeze angajări de personal şi majorări salariale.

La rândul lor, SNLO, Oltchim şi Tarom revin pe lista companiilor monitorizate, după ce s-au mai aflat până în 2005 în atenţia FMI.

Pentru toate aceste companii, Guvernul şi FMI anticipează o creştere a stocului de arierate de la 18,8 miliarde lei, la sfârşitul anului trecut, la 19,5 miliarde lei în primul semestru al acestui an, evoluţie care ar urma însă să aibă un trend descendent, în scădere la 19 miliarde lei, la finele lunii septembrie, şi la 18 miliarde lei, la sfârşitul acestui an.

Guvernul şi FMI au convenit şi graficul de limitare în acest an a pierderilor fără subvenţii, taxe şi dobânzi, pentru companiile de stat monitorizate, care include ţinte de limitare a pierderilor până la 1,7 miliarde lei la finele lunii martie, la 2,7 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie, la 3,6 miliarde lei la finele lunii septembrie şi la 4 miliarde lei la sfârşitul lunii decembrie.