English
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, în şedinţa de Guvern, că s-a decis împreună cu partenerii de coaliţie adoptarea Ordonanţei "Trenuleţ", menită să ajute la controlul deficitului bugetar în 2025. Ciolacu a subliniat că ordonanţa nu reprezintă măsuri de "austeritate" sau "sărăcie", precizând că austeritatea reală a fost implementată anterior, prin tăierea salariilor cu 25%, majorarea TVA la 24% şi închiderea unor şcoli şi spitale.
Premierul a declarat în şedinţa de guvern că ultimele prognoze oficiale ale Comisiei Europene şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât aşteptările. Ciolacu a subliniat că situaţia economică s-a deteriorat rapid în majoritatea statelor UE începând cu luna octombrie, iar România nu a fost ocolită. El a explicat că deficitul bugetar din acest an este ridicat din cauza cheltuielilor mai mari cu 69 de miliarde de lei, dar a subliniat că măsurile de creştere a pensiilor şi salariilor, precum şi suportul pentru energie şi investiţiile în infrastructură, sunt justificate şi nu pot fi criticate de "orice om de bună credinţă".
"Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, şcoli şi spitale şi pentru a achita datoriile din urmă. Vreau să anunţ că nu regret niciuna dintre aceste măsuri, pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni şi am ajutat economia, prin investiţii majore. Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în faţa cifrelor şi a realităţii trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore. Un comportament economic iresponsabil, în acest moment, ar însemna automat scăderea rating-ului de ţară, alungarea investitorilor şi împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente şi şomaj pentru foarte mulţi români", a spus premierul Ciolacu.
"De aceea, am hotărât împreună cu partenerii de coaliţie să adoptăm azi aşa-zisa Ordonanţă "Trenuleţ", pentru a ţine sub control deficitul bugetar în 2025, aşa cum ne-am angajat în faţa Comisiei Europene, prin Planul Fiscal. Am obţinut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene şi din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României", a anunţat premierul.
Ciolacu a anunţat măsuri de reformă a statului, incluzând îngheţarea salariilor demnitarilor şi reducerea cu 25% a fondurilor pentru partide. De asemenea, nu vor fi creşteri salariale pentru bugetari, iar sporurile şi premiile suplimentare vor fi eliminate. Angajările în sectorul public vor fi îngheţate, iar statul va desfiinţa şi va comasa instituţii şi agenţii publice.
Premierul a subliniat că Ordonanţa "Trenuleţ" nu reprezintă o măsură de "austeritate" sau "sărăcie", aşa cum a fost prezentată în mass-media. El a precizat că adevărata austeritate a fost atunci când s-au tăiat salariile cu 25%, când TVA-ul a crescut de la 19% la 24% şi când s-au închis sute de şcoli şi spitale.
"Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creşterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiţii sau să creştem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creşterea TVA care ar fi dus la creşterea inflaţiei. Aşadar eliminăm toate facilităţile fiscale şi creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi pentru a evita un şoc în economie. Vor fi afectate circa 30 de mii de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat. De asemenea, introducem impozitul pe construcţiile speciale şi aliniem impozitul pe dividende la impozitul pe venit, respectiv la 10%. Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce priveşte cel mai mic impozit pe dividende, în faţa noastră fiind ţări precum Ungaria care are 15%, Polonia cu 19% sau Cehia cu 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%", a mai spus premierul.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Iuliu în data de 30.12.2024, 14:40)
Ordonanța austerității cunoscută sub numele de “Ordonanța trenuleț” este o cârpeală care nu rezolvă problemele legate de reducerea deficitului bugetar excesiv cu care se confruntă România. Pentru asta este nevoie de un program de reforme bazat pe dezvoltare economică şi reducerea cheltuielilor publice şi a birocraţiei în administraţie.
După 35 de ani de la revolutia din decembrie, 1989 si de la căderea comunismului, România este încă un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, programul de guvernare trebuie să pornească de la reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
-Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în fiecare an de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze.
Ba mai mult, reforma administrativ-teritorială prin comasarea judetelor ar contribui la reducerea numărului instituțiilor publice deconcentrate și alte structuri din subordinea ministerelor sau a altor organe ale administrației publice centrale, care în prezent sunt răspândite în cele 41 de judete.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.12.2024, 15:03)
de ce georgescu si-a facut campanie cu nostalgia comunismului , cand de fapt sustine opusul, capitalism?
e o incercare de excrocare a nostalgicilor comunisti.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.12.2024, 15:04)
Nu se poate atâta timp cât UDMR se opune, iar PSD nu este interesat de așa ceva deoarece masurile expuse lovește în electoratul lor din localitățile mici.
2. fără titlu
(mesaj trimis de AT în data de 30.12.2024, 18:46)
Ce omite sa spuna Ciolacu si sleahta de politicieni bugetari, e faptul ca Romania are printre cele mai mari impozite pe venit salarial. O analiză KPMG arătă că România are cele mai mari taxe din Uniunea Europeană pe salariul minim: 40,85%. În regiune, în centrul și estul Europei, taxele pe salariul minim sunt semnificativ mai mici: 17,88% în Slovacia, 22,40% în Bulgaria, 29,29% în Polonia și 33,5% în Ungaria
Spre comparație, Irlanda, țara unde venitul minim oferă cea mai bună calitate a vieții, în sensul în care acoperă mare parte din cheltuielile necesare, taxele sunt de doar 24,07%. Pe salariul minim.
Daca ar fi munca taxata in limitele rezonabile, patronul si-ar da salar corect (nu minim pe economie) si nu ar depinde de valoarea impozitului pe dividente.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.12.2024, 00:46)
Romania este o tara aproape de "junk" in evaluarea riscului investitional.
Pe 11 dec 2024, Ministerul de Finante a publicat raportul datoriei publice fata de PIB-ul estimat pentru 2024 de 1768800 mil lei. Datoria in sep 2024 a fost de 61,1% din PIB. Nu mai credeti minciunile postacilor platiti care va spun de 51-52%. Este o minciuna contrazisa de actele Ministerului de Finante care au dat fior reci in dec 2024 agentiei Fitch care la o saptamana dupa aceea a retrogradat ratingul de tara.
Potrivit Pactului de Crestere si Stabilitate, tarile UE nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB. Potrivit propriei legislatii, legea responsabilitatii fiscal-bugetare 69/2010, art 9, datoria publica nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB.
Deficitul bugetar se apropie de 10%, la ultima actualizare, guvernul prognozand aproape 9%.
Aceste cifre ale guvernelor iohaniste-ciolaciste PSD+PNL+UDMR sunt de-a dreptul SCANDALOASE. Grecia era mai cumpatata atunci cand a fost nevoita sa sufere crunt.