Guvernul francez anunţă concesii pentru a evita o moţiune de cenzură

Prim-ministrul francez Michel Barnier a anunţat joi concesii în speranţa de a convinge extrema dreaptă să nu răstoarne guvernul minoritar de centru-dreapta printr-o moţiune de cenzură în Adunarea Naţională, care ar provoca, potrivit lui, o 'furtună' economică şi financiară, transmite AFP.

'Am decis să nu majorăm taxele pe electricitate în proiectul legii finanţelor pe 2025', iar 'aceasta va permite o scădere a preţurilor la electricitate de 14%, care va merge, desigur, mult peste scăderea de 9% prevăzută iniţial', a declarat Barnier într-un interviu pentru cotidianul Le Figaro.

El a precizat că este vorba despre o cerere aproape unanimă a clasei politice.

Deputaţii partidului Rassemblement national (RN) reiteraseră această exigenţă cu foarte puţin timp înaintea anunţului lui Barnier, împreună cu alte revendicări, printre care indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 'pentru toţi pensionarii', potrivit AFP.

Preşedintele RN, Jordan Bardella, a reacţionat foarte rapid la anunţul premierului, spunând că această scădere suplimentară a taxelor pe electricitate constituie 'o victorie' pentru partidul său. El a adăugat însă că 'rămân linii roşii' mai ales în ce priveşte compensarea medicamentelor.

'Franţa care munceşte sau care a muncit trebuie să fie auzită: este nevoie de un moratoriu asupra oricărei noi creări sau creşteri de impozite şi taxe', a scris Bardella pe X, conform AFP.

În funcţie de doar puţin mai mult de două luni, guvernul îşi joacă supravieţuirea în faţa moţiunii de cenzură pe care RN ameninţă că o va vota alături de stânga, poate chiar săptămâna viitoare la bugetul asigurărilor sociale, dacă nu va obţine angajamente în favoarea puterii de cumpărare a francezilor, în al cărei garant s-a erijat.

RN susţine de asemenea stânga în tentativa acesteia joi de a abroga foarte contestata reformă a pensiilor, scrie AFP.

Ministrul economiei şi finanţelor, Antoine Armand, şi-a declarat din nou determinarea de a redresa conturile publice, în contextul în care a doua economie din zona euro a fost plasată de Comisia Europeană în procedură de deficitul excesiv şi aşteaptă vineri seară decizia agenţiei de rating S&P cu privire la datoria sa.

Executivul vrea să aducă deficitul public de la 6,1% din PIB în 2024 la 5% în 2025, apoi sub plafonul european de 3% în 2029, declanşând în acelaşi timp o reducere lentă a datoriei uriaşe (112% din PIB la sfârşitul lui iunie, adică aproape 3.230 miliarde de euro), notează AFP.

Or, dacă guvernul va cădea, bugetul nu va mai fi adoptat, iar Franţa se va izbi direct de zid, spun membrii executivului.

Eventualitatea unei Franţe fără guvern face deja să tresalte pieţele. Miercuri, Franţa s-a împrumutat pentru prima dată, pentru scurt timp, la o dobândă mai mare decât Grecia, ţară care s-a aflat în pragul falimentului, menţionează AFP.

În ce-l priveşte, fostul preşedinte socialist François Hollande, actual deputat, a respins apelurile - venite de la stânga radicală, extrema dreapta sau unii politicieni de dreapta - la demisia preşedintelui Emmanuel Macron în cazul în care moţiunea de cenzură va trece.

'A ţine alegeri prezidenţiale în starea în care este lumea, în situaţia în care este ţara cu pieţele care ne supraveghează? Credeţi că este soluţia bună? Nu, eu nu cred', a spus Hollande, explicând însă că va vota în Adunarea Naţională în favoarea moţiunii.