Guvernul lui Merkel le cere congresmenilor din SUA să nu sancţioneze Nord Stream 2

Guvernul german condus de Angela Merkel i-a îndemnat pe membrii Congresului de la Washington să nu sancţioneze companiile care construiesc conducta Nord Stream 2, argumentând că acest lucru "va slăbi" credibilitatea SUA şi "în cele din urmă va deteriora unitatea transatlantică." Informaţiile despre acţiunile Berlinului i-au luat prin surprindere pe oficialii Ucrainei, care s-au declarat "şocaţi, întristaţi şi confuzi" de eforturile Germaniei de a salva "cel mai periculos proiect geopolitic" al Rusiei, conform G4media.

Publicaţia Axios a obţinut mai multe documente prin care Ambasada Germaniei la Washington încearcă să liniştească membrii Congresului american, în special pe republicanii care vor sancţionarea NS 2 şi a firmelor implicate în construcţia ei. În aşa-numitul "non-paper," un document care este de obicei folosit în discuţii private pentru a transmite poziţii politice imparţiale şi sincere, misiunea diplomatică germană a detaliat cum ar putea arăta măsurile represive luate împotriva Rusiei în cazul în care Moscova "va folosi energia ca armă" împotriva Ucrainei şi a Europei.

Documentul datat 19 noiembrie şi marcat drept "clasificat" subliniază paşii pe care Germania i-ar face la nivel naţional, inclusiv prin trimiterea de "mesaje publice puternice" de condamnare a comportamentului Rusiei; "evaluarea" suspendării viitoarelor întâlniri politice cu oficiali de la Kremlin; şi revizuirea unor "posibile" restricţii împotriva viitoarelor proiecte ruseşti de combustibili fosili, fără a include însă NS 2.

La nivelul UE, documentul precizează că Germania "participă activ la procesul de identificare a opţiunilor pentru măsuri restrictive suplimentare," fără a intra în detalii suplimentare.

De asemnenea, documentul susţine că NS 2 nu prezintă în prezent "nicio ameninţare la adresa Ucrainei atâta timp cât este asigurat un tranzit rezonabil de gaz."

În plus, Ambasada Germaniei le transmite congresmenilor americani că potenţialele sancţiuni împotriva conductei - incluse într-un amendament trecut deja de Camera Reprezentanţilor şi care aşteaptă să ajungă în Senat - ar reprezenta "o victorie pentru Putin," deoarece i-ar diviza pe aliaţii occidentali.

Sancţiunile la care face referire misiunea diplomatică germană sunt incluse într-un amendament legislativ la National Defense Authorization Act (NDAA), care l-ar obliga pe preşedintele Biden să sancţioneze Nord Stream 2 AG, firma deţinută de Kremlin responsabilă de conductă. Amendamentul, trecut de Camera Reprezentanţilor, ar impune sancţiuni obligatorii companiei care se ocupă de conducta NS 2, anulând derogarea făcută de Biden în primăvară, care a dat în mod efectiv undă verde finalizării conductei. Amendamentul ar elimina, de asemenea, derogările rămase la sancţiunile împotriva companiilor implicate în testarea şi certificarea conductei. Amendamentul a fost introdus de un grup de republicani.

Potrivit analiştilor americani, documentul ambasadei Berlinului are scopul de a arăta cât de serioasă este Germania cu privire la angajamentele luate în declaraţia comună din vară, pe care Administraţia Biden a susţinut-o ca bază pentru renunţarea la sancţiuni. Reamintim că, în iulie, Biden şi cancelarul german Angela Merkel au încheiat un acord prin care Germania a fost de acord să ia măsuri - inclusiv să facă presiuni pentru sancţiuni la nivelul UE - dacă Rusia "foloseşte energia ca armă" împotriva Ucrainei şi Europei. (Unii analişti spun însă că acest lucru se întâmplă deja, deoarece Rusia a alimentat criza energetică din Europa şi a sugerat că creşterea preţurilor la gaz ar putea fi atenuată prin accelerarea certificării Nord Stream 2.

Experţii cred că eforturile Germaniei nu vor avea niciun impact real pentru a elimina îngrijorările legate de NS 2 exprimate de Ucraina sau de congrsmenii de pe Capitol Hill din Washington.

De altfel, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelensky a afirmat pentru Axios că Ucraina este "şocată, întristată şi confuză" de acţiunile guvernului lui Merkel de a salva "cel mai periculos proiect geopolitic" al Rusiei. Zelensky însuşi le-a scris senatorilor americani pe Twitter luna aceasta, îndemnându-i să susţină sancţiunile adoptate de camera inferioară a Congresului.

Temerile Ucrainei sunt explicabile, cred analiştii. Într-un moment în care aproximativ 100.000 de soldaţi ruşi au fost desfăşuraţi la graniţa sa din ordinul lui Putin, Kievul consideră NS 2 ca o ameninţare existenţială la adresa securităţii sale. Aşa cum se ştie, conducta ar ocoli infrastructura de tranzit ucraineană şi va livra gaz rusesc direct în Germania, eliminând astfel unul dintre ultimele mijloace de descurajare pe care le are Ucraina împotriva unei invazii venite din partea Rusiei. În acest context, trebuie precizat că surse din comunitatea de securitate naţională a Statelor Unite sunt din ce în ce mai îngrijorate că Rusia va invada din nou Ucraina şi va ocupa şi mai mult teritoriu decât a făcut-o în 2014.

Preşedintele Biden a afirmat că se opune conductei, dar el a abandonat impunerea de sancţiuni în această primăvară pentru a evita tensionarea relaţiilor cu Germania - un aliat cheie al Statelor Unite - în legătură cu un proiect care era deja aproape de finalizare.

Această abordare a Casei Albe a fost criticată în special de senatorii republicani, care o consideră un obstacol pentru aliaţii Statelor Unite din Europa, în special pentru Ucraina. Ei au anunţat că vor susţine amendamentul legislativ la NDAA.

Poziţia Casei Albe - de a permite finalizarea conductei pentru a-şi proteja relaţia cu Germania chiar cu riscul "sacrificării" Ucrainei - pare însă de neclintit în acest moment. De altfel, înalţi oficiali din Administraţia Biden, precum "ţarul pentru energie,' Amos Hochstein, au făcut lobby pe lângă democraţii din Congres să nu susţină sancţiunile propuse de republicani pentru a evita tensionarea relaţiilor cu Germania. (În mod ironic, Hochstein recunoscuse nu demult că Rusia "se apropie" de momentul folosirii energiei ca armă împotriva Europei.

La rândul său, un oficial din Departamentul de Stat a afirmat că "abordarea noastră este mult mai mult decât întreţinerea alianţei (cu Germania); este să facem ceea ce va fi cel mai eficient pentru a proteja şi păstra securitatea energetică a Ucrainei... Păstrarea relaţiilor cu Berlinul şi susţinerea intereselor Ucrainei nu este o propunere de genul ori asta, ori asta. Le facem pe amândouă în cel mai eficient mod posibil."

Un proiect controversat

Rusia vrea să folosească gazoductul Nord Stream 2 (NS 2) de 1.230 de km pentru a exporta gaz natural în Germania prin două conducte conducte aflate sub Marea Baltică, gazoductul fiind una dintre priorităţile preşedintelui Putin. Liderul de la Kremlin a făcut din NS 2 - un proiect cu o valoare de 11 miliarde de dolari, în care fostul cancelar german Gerhard Schröder a jucat un rol important - unul dintre obiectivele cele mai importante ale preşedinţiei sale. Conducta ar urma să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaz natural din Rusia în Germania, dublând canitatea de gaz primită de partea germană.

NS 2 a fost finalizată în septembrie, dar certificarea ei nu este încă terminată. În noiembrie, autoritatea de reglementare a energiei din Germania a suspendat aprobarea controversatei conducte de gaze naturale, afirmând că firma care o operează trebuie să respecte legislaţia germană înainte de a certifica proiectul.

Experţii cred că este posibil ca decizia oficialilor germani să amâne proiectul cu câteva luni. În plus, chiar şi atunci când va primi aprobarea Germaniei, NS 2 va necesita undă verde din partea Comisiei Europene pentru a intra in functiune.

Ucraina, care reprezintă una dintre rutele de tranzit majore pentru gazul rusesc ce ajunge în Europa, va fi marele perdant (aşa cum va fi şi Polonia), cu miliarde de dolari în taxe de tranzitare pierdute. Administraţiile care s-au succedat la Washington, inclusiv cea a preşedintelui Donald Trump, s-au opus acestui plan care are ramificaţii geopolitice uriaşe - Kievul şi Varşovia sunt aliaţi-cheie ai Americii în regiune - şi care va creşte dependenţa Europei de resursele energetice ale Rusiei.

Până la instalarea lui Biden la Casa Albă, SUA au susţinut că gazoductul oferă Moscovei o influenţă prea mare asupra aprovizionării cu gaze a Europei şi că ameninţă securitatea regiunii.

Cancelarul Merkel, care a recunoscut că vor exista consecinţe negative pentru Ucraina, a vorbit mereu de NS 2 ca despre un proiect pur comercial, care va oferi o mai mare flexibilitate mixului european de energie. Experţii consideră însă că această retorică "naivă" este contrară implicaţiilor geostrategice ale gazoductului.

În plus, analiştii cred că, loc să diversifice sursele de energie, companiile germane din domeniu preferă să accepte jocurile făcute de gigantul energetic rusesc Gazprom, care se află în fruntea proiectului NS 2.

Mai mult, experţii au afirmat că finalizarea NS 2 ar fi o victorie geopolitică uriaşă pentru Putin şi i-ar oferi o nouă pârghie de exercitare a influenţei în Europa. Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei ca represalii în conflictul care le opune. În plus, ocolirea Ucrainei cu o conductă directă către Germania va ajuta Rusia să-şi avanseze obiectivul de a-şi izola fostul său client de Europa de Vest, în condiţiile în care Kievul avansează pe calea democraţiei si urmăreşte ruperea de Moscova. Ucraina va deveni astfel mai vulnberabilă la agresiunile Rusiei şi va pierde o mare parte din avantajul pe care l-ar putea avea la masa unor eventuale negocieri de pace cu Kremlinul.

Experţii au reamintit faptul că construcţia NS 2 a fost oprită în timpul preşedinţiei lui Trump, după ce administraţia republicană, îndemnată de Congres, a semnat legi în 2019 şi 2020 care au provocat oprirea lucrărilor la gazoduct, companiile implicate temându-se de sancţiuni. Liderul republican a recurs inclusiv la ameninţări comerciale la adresa cancelarului Merkel pentru a opri NS 2.

În timp ce echipa Biden a declarat că conducta este o "afacere proastă" şi că vrea să o oprească, administraţia liderului democrat a făcut puţin până acum pentru a sugera că este dispusă să se angajeze în acţiuni decisive. Preşedintele Biden nu s-a grăbit să impună sancţiuni Rusiei - aşa cum i-au cerut congresmenii americani - şi, deşi a criticat proiectul, pare să fi preferat să îl menajeze pe Putin şi să dea întâietate îmbunătăţirii relaţiilor cu Germania. De altfel, Biden a decis în mai ridicarea sancţiunilor impuse Nord Stream 2 AG, o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, cea care construieşte NS 2 şi CEO-ul său, germanul Matthias Warnig - fost ofiţer în temutul serviciu est-geman STASI şi un apropiat al preşedintelui Putin.

Experţii au afirmat atunci că în spatele deciziei Administraţiei Biden ar fi fost recunoaşterea că NS 2 era finalizat în acel moment în proporţie de 95%, iar singura modalitate de a opri proiectul ar fi fost să se ia măsuri împotriva Germaniei, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Washingtonului.

Preşedintele Biden a încearcat însă să evite din răsputeri să facă asta şi s-a declarat pentru revigorarea relaţiilor cu partenerii europeni, afectate serios în timpul Administraţiei Trump. Liderul democrat nu a vrut să i se opună cancelarului Merkel - o susţinătoare fidelă a gazoductului - sau să cauzeze pierderi semnificative părţii germane, blocând accesul la sistemul financiar american pentru companiile din Germania care lucrează la proiect.

Poziţia Administraţiei Biden este însă în contradicţie cu cea a majorităţii politicienilor de la Washington, atât democraţii, cât şi republicanii criticând vehement Casa Albă pentru strategia adoptată vis-a-vis de proiectul energetic care-i va avantaja, în primul rând, pe Rusia şi pe Vladimir Putin.