Guvernul se gândeşte la taxa pe moşteniri. Cum e prin alte părţi?

Draftul unui proiect de modificare a Codului Fiscal ajuns în presă a stârnit emoţie după apariţia unei taxe pe moşteniri şi donaţii de 3% pentru bunurile cu valoare mai mare de 100.000 euro, având în vedere că, în acest moment, taxa este zero, dacă succesiunea se face în primii doi ani de la decesul titularului şi doar 1% din valoarea proprietăţii după.

Dintr-o analiză EY din 2016 "Worlwide Estate and Inheritance Tax Guide" putem trage însă câteva concluzii privind filosofia altor state în ceea ce priveşte taxarea moştenirilor. În general, se preferă fixarea unor anumite limite pentru sumele care nu se impozitează sau se impozitează mai puţin dar şi a unor categorii de moştenitori unde soţiile sau descendenţii direcţi sunt favorizaţi. În Polonia de pildă, legea fixează trei categorii de beneficiari ai moştenirilor. În prima categorie regăsim soţii/soţiile supravieţuitoare, descendenţii din prima linie (copiii, inclusiv cei adoptaţi, nepoţii), fraţii şi surorile. În categoria a două intră nepoţii şi nepoatele, unchii şi mătuşile, soţiile/soţii fraţilor şi surorilor, soţii/soţiile altor descendenţi iar în ultima categorie intră orice altă persoană. În cazul primei categorii taxa pe moştenire este zero pentru moşteniri sub 9.637 zloţi (un zlot este 1,06 lei) şi variază între 3-5% pentru bunuri a căror valoare este cuprinsă între 9.638-20.556 zloţi, iar ce depăşeşte este taxat cu 7%. Pragurile valorice rămân neschimbate în cazul celorlalte 2 categorii, însă procentul impozitului creşte. Între 7-12% la a două categorie şi între 12-20% la cea de a treia. În Bulgaria, nu se taxează moştenirile de peste 250.000 leva (128.000 euro) iar nivelul taxării este stabilit de fiecare municipalitate în limitele stabilite de lege (între 0,4-0,8% pentru rudele apropiate (copii, fraţi) şi între 3,3-6,6% pentru restul persoanelor îndreptăţite. În Franţa există scutiri de impozit pentru moştenirile primite de descendenţii direcţi cu valoare mai mică de 100.000 euro sau pentru persoanele cu handicap dacă moştenirea e sub 159.325 euro. Pentru ceilalţi beneficiari faxele cresc progresiv, de la 5% la 45% (în acest caz peste valori de 1,8 milioane euro). Peste 552.000 euro de pildă orice moştenire e taxată cu 20%. În Marea Britanie există pragul de 325.000 lire sterline sub care moştenirile nu se taxează, dar la proprietăţile de valori mai mari statul opreşte 40% din diferenţă. Dacă proprietatea se donează soţiei/soţului valoarea nu se impozitează iar pragul până la care statul nu percepe impozit poate ajunge la 425.000 lire în cazul unei donaţii către copii.

Una peste alta, dacă vom compara cu nivelurile practicate prin alte părţi, "scandalul" introducerii unui impozit de "numai" 3% asupra moştenirilor în România nu mai pare la fel de mare. Mai ales că limita de 100.000 euro este destul de acoperitoare, proprietăţile majorităţii contribuabililor autohtoni încadrându-se în această categorie. Noutatea o reprezintă includerea titlurilor de valoare acordate la Fondul Proprietatea sau a punctelor de despăgubire pentru imobilele naţionalizate şi imposibil de restituit în natură care nu au mai putut fi incluse în primul val de despăgubiri la FP. Impozitul ar urma să se aplice la prima tranzacţionare a acestora iar un semn de întrebare care s-ar ridica aici îi priveşte pe cei care sunt despăgubiţi pentru imobilele pe care le deţineau direct în momentul naţionalizării. Deşi numărul lor este mic prin forţa împrejurărilor (ar avea peste 80-90 de ani acum), taxarea lor pare abuzivă având în vedere că nu moştenitorii au făcut cererile de retrocedare în cazul lor aşa că nu poate fi vorba de o taxă pe moştenire.