Guvernul - ultraoptimist, Uniunea Europeană - ultrapesimistă

Problema acoperirii deficitului nostru bugetar a fost sesizată şi de comisarul pentru politici economice şi monetare al Uniunii Europene, Joaquin Almunia. Domnia sa ne-a avertizat recent că există pericolul intrării, în luna aprilie, în procedura de deficit excesiv. Pentru a preîntâmpina acest fapt, Ministerul Economiei şi Finanţelor a realizat o rectificare bugetară în luna martie, prin care a redus deficitul estimat pentru acest an de la 2,7% la 2,3% din PIB.

Analiştii noştri sunt destul de optimişti în privinţa deficitului bugetar pe care îl vom înregistra anul acesta. Liviu Voinea, preşedintele Grupului de Economie Aplicată (GEA), consideră că există posibilitatea ca deficitul bugetar să depăşească nivelul de 3% din PIB spre sfârşitul anului. Domnia sa a explicat că veniturile înregistrate în primele luni ale acestui an sunt mai mari faţă de cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pericolul intrării în procedura de deficit în luna aprilie este destul de mic, a adăugat Liviu Voinea.

Domnia sa nu îşi face probleme în legătură cu avertismentele Uniunii Europene, dar consideră că nivelul foarte mare al deficitului este îngrijorător. Conform declaraţiilor domnului Voinea, veniturile aşteptate pentru acest an sunt supraestimate, iar cheltuielile sunt rigide şi înregistrează un nivel ridicat.

Riscul unui deficit mai mare în cazul calculării lui după metodologia europeană se bazează pe faptul că în componenţa acestuia vor intra şi unele cheltuieli considerate extrabugetare, după metoda folosită de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), apreciază că măsurile luate de guvern ar trebui să înlăture pericolul deficitului excesiv. "Nu ar trebui să se mai facă cheltuieli neraţionale cu creşterea salariilor din sectorul bugetar peste nivelul productivităţii", a adăugat secretarul general al AOAR.

Nici domnul Pârvan nu îşi face griji în privinţa declanşării procedurii de deficit excesiv deoarece "gardienii regulilor europene" nu au luat măsuri nici în cazul celorlalte ţari care au încalcat această normă.

Demararea procedurii de deficit excesiv ar putea avea ca şi consecinţă scăderea ratingului ţării noastre sau avertismente din partea Băncii Mondiale sau a Fondului Monetar Internaţional.

Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, consideră însă că este posibil ca impactul asupra imaginii ţării noastre să nu fie foarte mare datorită situaţiei economice dificile pe plan internaţional. Domnia sa este de părere că guvernul nostru este "ultra optimist" în ceea ce priveşte deficitul, în comparaţie cu Uniunea Europeană care este "ultra pesimistă".

Domnul Cristian Pârvan consideră că, pe plan intern, creşterea deficitului bugetar ar putea determina majorări ale impozitelor şi taxelor, întrucît nu se poate pune problema creditării externe din cauza crizei actuale internaţionale.

• Deficitul bugetar - motiv de îngrijorare la nivel mondial

Ratingul ţării noastre ar putea scădea anul acesta, avertizează agenţiile internaţionale de profil. Analiştii financiari internaţionali consideră că una dintre principalele ameninţări la adresa economiei noastre este instabilitatea politică a ţării şi pericolul creşterii nivelului deficitului bugetar.

Andrew Colquhoun, analist al agenţiei Fitch, apreciază că ratingul acordat României ar putea scădea în următorul an. Fitch a scăzut perspectiva ţării noastre în luna februarie, în urma adâncirii deficitului de cont curent şi a scăderii finanţării lui prin investiţii străine directe. Contextul internaţional nefavorabil indică faptul că, în perioada următoare, ne-am putea confrunta cu o reducere a investiţiilor, a adăugat analistul Fitch.

Marko Mrsnik, analist al agenţiei Standard & Poor"s, este de părere că rezultatele măsurilor adoptate de Banca Naţională a României (BNR) nu sunt pe măsura aşteptărilor în ceea ce priveşte încercarea de a opri ascensiunea creditelor şi implicit a cererii interne.

Kenneth Orchard, reprezentantul agenţiei Moody"s, este mai optimist, considerând că ratingul ţării noastre va ramâne stabil anul acesta. Implementarea reformelor în mod necorespunzător şi deteriorarea lichidităţii externe ar putea totuşi să determine o modificare a acestuia în sens negativ, a adăugat Kenneth Orchard. Ratingul acordat de Moody"s ţării noastre este stabil datorită echilibrului dintre beneficiile obţinute în urma integrării in Uniunea Europeană şi riscurile instabilităţii macroeconomice. Creşterea rapidă a creditelor şi lărgirea deficitului de cont curent sunt o cauză de îngrijorare pentru Moody"s, ne-a mai spus Kenneth Orchard.

Cea mai mare parte a cheltuielilor guvernului a fost orientată spre creşteri ale salariilor în sectorul public şi ale pensiilor şi nu către investiţii de capital, de care este mare nevoie, apreciază Kenneth Orchard. Domnia sa consideră că numeroasele rectificări bugetare demonstrează o legatură slabă între buget şi planul de dezvoltare economică. Cheltuielile curente vor creşte şi în 2008, în urma majorării cu 40% a pensiilor. Analistul Moody"s susţine că o înăsprire a politicii fiscale ar putea reduce presiunea care se exercită asupra politicii monetare.

Încercarea guvernului de a reduce deficitul reprezintă un pas înainte, dar nu este suficient pentru a înlătura efectele negative ale politicilor ciclice existente mai ales într-un an electoral.