Guvernul vrea să reglementeze arborarea steagurilor locale de pe instituţii

Cabinetul Victor Ponta 3 a anunţat astăzi că una dintre priorităţile noului guvern este stabilirea cadrului legal privind posibilitatea autorităţilor locale de a arbora numai pe instituţiile proprii şi împreună cu drapelul României şi al Uniunii Europene steagurile unităţilor administrativ-teritoriale pe care acestea le reprezintă, potrivit unui comunicat trimis redacţiei.

La acest capitol, sunt prevăzute şase direcţii de acţiune: creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, prioritizarea investiţiilor şi lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate, regionalizarea şi descentralizarea administrativă şi financiară, modificarea legislaţiei în vederea eficientizării şi debirocratizării administraţiei publice, promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanţei profesionale a personalului din administraţia publică şi susţinerea măsurilor pentru promovarea identităţii colectivităţilor locale.

Legat de creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, Guvernul are în vedere continuarea măsurilor necesare creşterii absorbţiei fondurilor europene prin identificarea de măsuri suplimentare pentru actuala perioada de programare (2007-2013). De asemenea, Executivul vrea organizarea sesiunilor de depunere a proiectelor în cel mai scurt timp după aprobarea Acordului de Parteneriat 2014-2020 şi crearea măsurilor de eligibilitate pentru finanţarea proiectelor mature, inclusiv cele începute, reinstituirea rolului strategic al Consiliului de Dezvoltare Regională, şi implementarea strategiilor locale/judeţene/regionale, prin prioritizarea proiectelor de la nivelul unităţilor administrative teritoriale (UAT) care să conducă la o dezvoltare regională echilibrată.

Executivul mai are în vedere promovarea de acte normative pentru reducerea birocraţiei în sensul eliminării avizelor şi acordurilor la faza de pregătire a proiectelor, având ca sursă de finanţare fonduri publice şi/sau europene, şi înlocuirea acestora cu avize de principiu, precum şi scutirea de orice taxe a acestora; reglementarea clară a atribuţiilor şi responsabilităţilor fiecărei instituţii implicate în gestionarea şi controlul fondurilor europene pentru eliminarea supracontrolului sau a lipsei de control în anumite cazuri; impunerea unui cadru unic de accesare şi rambursare, indiferent de Program; impunerea de termene mai scurte pentru rambursarea cheltuielilor şi pentru încheierea de acte adiţionale la contractele de finanţare; accelerarea procesului de achiziţii publice din fonduri europene prin introducerea noţiunii de prioritate maximă a publicării documentaţiilor de atribuire în SEAP a acestora; introducerea unor măsuri de prevenire a corecţiilor financiare prin standardizarea documentaţiilor de atribuire, inclusiv a caietelor de sarcini şi introducerea standardelor de cost şi calitate pentru toate tipurile de achiziţii (servicii, lucrări, furnizare produse).

Pentru prioritizarea investiţiilor şi lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate Guvernul vrea elaborarea unui plan strategic unitar de dezvoltare, care va avea ca obiectiv principal reducerea decalajelor intra şi inter-regionale şi întâietatea investiţiilor publice în cadrul planului strategic de dezvoltare şi stabilirea unor indicatori măsurabili, în corelare cu alocările financiare existente şi defalcarea acestora pe fiecare regiune şi judeţ.

Executivul arată că se vor realiza şi continua programele "Satul Românesc" (pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor mici şi mijlocii, pentru stimularea dezvoltării marilor aglomerări urbane prin măsuri instituţionale şi legislative, de modernizare a drumurilor judeţene pentru asigurarea accesibilităţii la reţelele de transport naţionale şi europene, de construcţii de locuinţe pentru tineri, unele categorii socio-profesionale şi locuinţe sociale, de reabilitare termică a clădirilor de locuit şi de reducere a riscului seismic), "Termoficare 2006-2015", precum şi alte programe aflate în derulare, necesare şi oportune.

De asemenea, Guvernul vrea continuarea, în vederea finalizării, a proiectelor începute şi neterminate, care se înscriu într-unul din programele ministerului, în baza unor priorităţi şi criterii ce vor fi aprobate după consultarea beneficiarilor.

În ceea ce priveşte regionalizarea şi descentralizarea administrativă şi financiară, Executivul are în vedere definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea administraţiei publice care să conţină: repartizarea responsabilităţilor între administraţia publică centrală, pe de-o parte, şi cea regională şi locală, de cealaltă parte; realizarea transferului de competenţe în cadrul unui proces stabil şi transparent; evitarea dezechilibrelor financiare; asigurarea continuităţii furnizării serviciilor publice.

În plus, se vizează modificarea tuturor actelor normative cu privire la administraţia publică locală în vederea creării cadrului instituţional necesar descentralizării, respectiv Legea 215/2001 (a administraţiei publice locale), Legea 273/2006 (privind finanţele publice locale), Legea 340/2006 (a instituţiei prefectului), Legea 393/2004 (a statutului aleşilor locali), Legea 195/2006 (a descentralizării), Legea 315/2004 (a dezvoltării regionale) etc.

Potrivit programului de guvernare, procesul de descentralizare trebuie să se realizeze pe trei niveluri: local (comune, oraşe, municipii), judeţean şi regional, astfel încât majoritatea serviciilor deconcentrate din judeţe să devină instituţii de interes judeţean sau local în coordonarea sau subordinea autorităţilor locale. Guvernul are în vedere realizarea cadrului instituţional necesar înfiinţării regiunilor teritorial-administrative şi realizarea unor dezbateri publice cu mass-media, ONG-uri şi alte instituţii publice interesate pentru organizarea transferului de atribuţii şi de competenţe între Executiv şi regiuni şi judeţe.

Executivul arată că autorităţile centrale vor elabora toate politicile publice naţionale, iar autorităţile regionale şi locale îşi vor elabora propriile politici, cu respectarea cadrului, normelor, criteriilor şi standardelor stabilite prin politicile publice naţionale, iar competenţele prefecţilor în contextul descentralizării şi transferului de competenţe de la autorităţile centrale la autorităţile locale vor fi redefinite.

"Procesul de descentralizare se va realiza prin asigurarea resurselor financiare corespunzătoare competenţelor transferate", precizează programul de guvernare.

În privinţa modificării legislaţiei în vederea eficientizării şi debirocratizării administraţiei publice, Guvernul vizează delimitarea clară a răspunderii ordonatorilor de credite aleşilor locali în raport cu funcţionarii din subordine, cu privire la oportunitatea şi legalitatea actelor administrative emise, modificarea prevederilor legale referitoare la atacarea în faţa instanţelor judecătoreşti a actelor administrative de către prefect, reconsiderarea rolului şi importanţei primarului şi preşedintelui consiliului judeţean în contextul atribuţiilor şi responsabilităţilor sporite în urma procesului de descentralizare şi armonizarea tuturor prevederilor din actele normative în vigoare care guvernează administraţia publică cu responsabilităţile şi competenţele actuale.

În acest sens, sunt vizate: Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, Legea 393/2004 privind statutul aleşilor locali, Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, Legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, Legea 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, Legea 195/2006 privind descentralizarea, Legea 315/2004 privind dezvoltarea regională, Legea 273/2006 privind finanţele publice locale etc.

În ceea ce priveşte promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanţei profesionale a personalului din administraţia publică în programul de guvernare sunt precizate descentralizarea gestiunii funcţiei publice către ordonatorii de credite (recrutare, promovare, detaşare pe funcţie publică pe perioadă determinată) în vederea simplificării şi eficientizării sistemului administrativ, crearea cadrului legislativ pentru încurajarea performanţei profesionale, limitarea exodului de cadre, precum şi atragerea de categorii socio-profesionale deficitare la nivelul administraţiei publice, prin introducerea unor elemente stimulative şi profesionalizarea corpului funcţionarilor publici prin revizuirea sistemului de evaluare a performanţelor profesionale şi reformarea sistemului de perfecţionare sau formare a funcţionarilor publici şi crearea unui corp de experţi formatori.

Guvernul doreşte şi susţinerea măsurilor pentru promovarea identităţii colectivităţilor locale prin: stabilirea cadrului legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora numai pe instituţiile proprii şi numai împreună cu drapelul României şi cel al Uniunii Europene a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale pe care acestea le reprezintă şi promovarea imaginii acestor colectivităţi prin sprijinirea şi susţinerea campaniilor de creare a brandurilor locale pentru produse tradiţionale, resurse naturale, turistice, culturale, istorice, de interes deosebit.