Hackeri români, anchetaţi pentru fraude de 2,5 milioane dolari

Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut 38 de percheziţii în 17 judeţe, în vederea destructurării unei grupări specializate în infracţiuni informatice, conform unui comunicat de presă emis de DIICOT.

Hackerii ar fi compromis peste 50.000 de date de cărţi de credit, prejudiciul fiind estimat, până în acest moment, la 2,5 milioane de dolari, potrivit comunicatului.

Activitatea grupării ar fi vizat infracţiuni precum "acces fără drept la un sistem informatic", "modificare de date informatice fără drept", "deţinere fără drept de date informatice în scopul săvârşirii de infracţiuni", "fals informatic", "fraudă informatică", "falsificarea instrumentelor de plată electronică", "deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică", "efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos", şi înşelăciune, se arată în comunicat.

Membrii grupării şi-ar fi structurat activitatea pe mai multe paliere, fiecare dintre aceştia având atribuţii bine determinate.

Potrivit comunicatului DIICOT, liderul grupării împreună cu alte două persoane se ocupau de obţinerea datelor de identificare a cărţilor de credit, ("psihing") prin interceptarea fără drept a unei transmisii de date informatice, fie prin intermediul unor programe informatice de tip "keylogger", fie în interiorul unei reţele de sisteme informatice de tip "sniffer" sau "rat", prin care erau obţinute informaţii confidenţiale despre carduri de credit care ar fi permis accesul şi efectuarea de tranzacţii on-line sau electronice.

Alte persoane de pe acest palier aveau rolul de a cumpăra datele de cărţi de credit de la liderul grupării, pentru a le comercializa la un preţ mai mare decât cel de achiziţie, se mai precizează în comunicat.

O parte din membrii grupării falsificau instrumentele de plată electronică, care fie erau folosite personal de către aceştia prin accesarea fără drept a unor sisteme informatice (ATM-uri, cumpărături on-line), fie erau încredinţate altor persoane în vederea folosirii lor.

Persoanele din ultimul palier al grupării infracţionale foloseau, în schimbul unor sume modice, instrumentele de plată electronică falsificate, obţinute de la persoanele de pe palierul precedent, sumele sau bunurile obţinute fiind remise celor din palierele superioare.

Legătura între membrii grupului infracţional era coordonată de liderul grupării şi era realizată on-line, prin aplicaţiile Yahoo Messenger, Skype sau prin telefoane mobile.

Activitatea infracţională a vizat peste 24 de ţări din UE şi din afara uniunii.

În urma percheziţiilor, au fost ridicate numeroase medii de stocare ale datelor informatice, care urmează a fi expertizate.

Procurorii DIICOT au cooperat cu United State - Secret Service din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti privind ancheta în acest caz.