Hidroconstrucţia - îngenuncheată de creşterile preţurilor din energie şi construcţii

• Cel mai mare constructor hidrotehnic şi hidroenergetic din ţara noastră, nevoit să se reorganizeze • Creşterea galopantă a preţurilor din energie şi din sectorul materialelor de construcţii, blocarea de către stat a unor investiţii demarate şi lipsa forţei de muncă - motivele invocate de compania Hidroconstrucţia în faţa instanţei

Hidroconstrucţia SA, cea mai mare companie din ţara noastră specializată în domeniul construcţiilor hidroenergetice şi hidrotehnice, a intrat în insolvenţă, conform deciziei Tribunalului Bucureşti din 19 ianuarie 2022, care a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 4805 din 17 martie 2022. Intrarea în insolvenţă în formă generală a celui mai mare constructor specializat din ţara noastră în acest domeniu este cu atât mai surprinzătoare cu cât în perioada următoare, pe baza Green Deal, Comisia Europeană alocă fonduri substanţiale pentru surse de energie regenerabilă, iar Hidroconstrucţia ar putea juca un rol important în realizarea de noi hidrocentrale, precum şi în asigurarea mentenanţei celor existente deja pe teritoriul ţării noastre.

Din argumentele reprezentanţilor societăţii pentru instituirea stării de insolvenţă reţinem că un rol important l-au avut lipsa de lichidităţi financiare, executarea contragaranţiilor emise de Exim Bank în favoarea Jordan Commercial Bank (Iordania) în valoare de 22.342.510,36 dolari, realizarea parţială a veniturilor programate cu efect direct în rezultatul economic şi, de asemenea, existenţa unui rezultat economic nefavorabil al activităţii cauzat de lipsa acută de forţă de muncă din construcţii, competitivitatea scăzuta a unor echipamente şi mijloace tehnice din dotarea societăţii, necesitatea efectuării de cheltuieli pentru conservarea, gestionarea şi utilizarea patrimoniului dispersat, escaladarea preţurilor în anii 2020 şi 2021 la principalele materiale şi materii prime, energie şi carburanţi.

Din ce se poate observa, lipsa acută a forţei de muncă în acest domeniu, precum şi explozia preţurilor din energie de anul trecut şi a preţurilor materialelor şi materiilor prime din ultimii doi ani şi-au pus şi ele amprenta din plin asupra actualei stări cu care se confruntă societatea respectivă.

Referitor la situaţia respectivă, am solicitat un punct de vedere din partea companiei aflată în insolvenţă.

În răspunsul trimis de Hidroconstrucţia în urma solicitării ziarului BURSA se arată: "Urmare a dificultăţilor financiare cu care ne-am confruntat pe parcursul anului 2021 şi din dorinţa fermă de a ne continua activitatea şi istoria Hidroconstrucţia, începute în urmă cu peste 70 de ani, managementul companiei a solicitat reorganizarea sub protecţia legii. În vederea protejării propriilor salariaţi şi acţionari, a partenerilor contractuali, colaboratori şi beneficiari, Hidroconstrucţia a decis restructurarea operaţională şi financiară a societăţii (...).

Hotărârea a fost determinată de o serie de cauze şi evenimente nefavorabile businessului Hidroconstrucţia, cu efecte în derularea activităţilor curente în cadrul proiectelor de constructii montaj şi în realizarea obiectivelor de investiţii angajate, ce impun masuri radicale cum ar fi:

- problemele legislative din sfera marilor proiecte hidrotehnice «îngheţate» în diverse stadii de execuţie, sistate sau blocate ca urmare a hăţişului legislativ din domeniul protecţiei mediului, având consecinţe în nerecuperarea unor sume mari de bani angajate în lucrările deja executate sau în garanţiile de bună execuţie;

- lipsa forţei de muncă, deficitară în piaţa construcţiilor din România şi pe şantierele Hidroconstrucţia, chiar şi după eforturile şi demersurile de completare şi asigurare a acesteia din afara ţării;

- escaladarea preţurilor la materialele de construcţii, dublată de imposibilitatea recuperării până la acest moment a costurilor astfel majorate, în raporturile cu toţi beneficiarii proiectelor din portofoliul Hidroconstrucţia;

- pandemia Covid 19 prin restricţiile care în ultimii doi ani au ridicat probleme de limitare a mobilităţii forţei de muncă, sincope şi întârzieri în fluxul de aprovizionare cu materiale, având consecinţe în asigurarea ritmului de execuţie, atât în România cât şi în afara graniţelor, în ţările în care avem proiecte active;

- întârzieri în deblocarea unor sume de bani alocate pentru o parte din proiectele externe ca urmare a unor situaţii excepţionale, precum instabilitatea politică şi socială din Irak".

Conform aceluiaşi răspuns, în momentul de faţă conducerea companiei "urmăreşte ca pentru toate proiectele, sub beneficiile prevăzute de legea insolvenţei şi cu ajutorul şi suportul partenerilor contractuali, băncilor finanţatoare, să îşi reorganizeze activitatea, să reducă perioada şi costurile de recuperare a creanţelor şi să lichidizeze o parte din activele care nu sunt destinate direct execuţiei proiectelor angajate".

Reprezentanţii companiei nu ne-au putut oferi mai multe amănunte, dat fiind faptul că planul de reorganizare se află în lucru şi, după ce va fi finalizat şi aprobat intern, va fi înaintat instanţei spre aprobare.

• Datorii uriaşe pe termen scurt

Cert este că, la data depunerii cererii de insolvenţă, datoriile pe termen scurt ale societăţii Hidroconstrucţia se ridicau la 652.356.938 lei, iar pe termen mediu şi lung la 161.928.014 lei, acestea din urmă reprezentând credite, contracte de leasing, avansuri încasate, garanţii de bună execuţie reţinute partenerilor, obligaţii fiscale datorate bugetului consolidat al statului eşalonate, etc.

Comparativ cu datoriile pe care le are, Hidroconstrucţia a arătat că disponibilităţile aflate la dispoziţia societăţii la data formulării cererii sunt în cuantum de 2.000.523,48 lei, din care linie de credit neutilizata de 499.061,65 lei. Conducerea societăţii a arătat că are posibilităţi reale de continuare a activităţii economice, contractele de lucrări aflate în prezent în derulare având un rest de executat de aproximativ 1.213.360.910 lei. În pronunţarea încheierii sale, Tribunalul Bucureşti a reţinut că Hidroconstrucţia are o vastă experienţă în construcţia de lucrări hidroenergetice, hidrotehnice şi de mediu, fiind cel mai mare antreprenor român de specialitate din domeniul de interes naţional al hidroenergiei, având expertiza necesară şi şansa să execute lucrări de mare perspectivă pe termen scurt şi mediu în domeniul energetic. De aceea, instanţa a fost de acord cu cererea de intrare în insolvenţă în vederea reorganizării companiei şi a eşalonării la plată a datoriilor acesteia.

"În speţă, prin cererea formulată, debitoarea a recunoscut existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile în cuantum total de 652.356.938 lei reprezentând datoriile pe termen scurt ale societăţii, învederând existenţa unor disponibilităţi băneşti insuficiente pentru plata acesteia, arătând însă că se poate reorganiza, având posibilitatea reală de continuare a activităţii economice, existând atât contracte de lucrări aflate în derulare, cât şi şanse de executare a unor lucrări de mare perspectivă pe termen scurt şi mediu în domeniul energetic, fiind cel mai mare antreprenor român de specialitate din domeniul de interes naţional al hidroenergiei. (...) Conform Raportului de gestiune al Consiliului de Administraţie pentru anul 2020 depus de debitoare la dosar, în anul respectiv societatea a fost înregistrată cu o structură organizatorică formata din 9 unităţi de construcţii montaj (UCM-uri) în ţară şi 5 sucursale în străinătate (Germania, Belgia, Irak-Kurdistan, Kazahstan şi Iordania), subunităţi fără personalitate juridica, dar cu autogestiune economico-financiară proprie", arată Tribunalul Bucureşti în Încheierea prin care a decis intrarea în insolvenţă a companiei Hidroconstrucţia.

• Administrarea judiciară a Hidroconstrucţiei, asigurată de un consorţiu de experţi în insolvenţă

În actul instanţei se mai arată că, potrivit menţiunilor făcute în acelaşi raport, Hidroconstrucţia mai are o reprezentanţă pe teritoriul Bulgariei, UMP -Bulgaria, care execută proiectul Reabilitare baraj Studena.

Pe plan naţional, cele nouă unităţi construcţii montaj ale Hidroconstrucţia sunt: UCM Ardeal, UCM Râul Mare, UCM Sebeş, UCM Siriu Buzău, UCM Argeş, UCM Banat, UCM Jiu, UCM Moldova, UCM Vâlcea.

Cu privire la desemnarea practicianului în insolvenţă, în raport de complexitatea majoră a cauzei, fiind vorba de o societate română de specialitate din domeniul de interes naţional al hidroenergiei, societate cu o structură organizatorică amplă atât în ţară, prin existenţa a 141 puncte de lucru şi 9 unităţi construcţii montaj, cât şi în străinătate, prin existenţa a 7 dezmembrăminte fără personalitate juridica, situate atât în state membre UE, cât şi în state nonmembre, instanţa a decis să desemneze ca administrator judiciar un consorţiu alcătuit din R&I Group SRL, RTZ&Partners SPRL filiala Bucureşti şi Muşat&Asociaţii Restructuring Insolvency SPRL, consorţiu care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art.58 din legea insolvenţei, cu conducerea integrală a activităţii debitorului şi cu o remuneraţie din averea debitorului.

Instanţa a mai stabilit ca prima şedinţă a adunării generale a creditorilor companiei Hidroconstrucţia să aibă loc în 29 martie 2022, iar termenul de definitivare a tabelului creanţelor să fie 18 aprilie. Primul termen în instanţă stabilit de Tribunalul Bucureşti pentru analizarea stadiului continuării procedurii de insolvenţă la Hidroconstrucţia este 20 aprilie.

Hidroconstrucţia SA a fost înfiinţată în 30 noiembrie 1950 şi a executat un număr mare de proiecte de înaltă calitate: baraje, centrale hidroelectrice, drumuri (autostrăzi, drumuri naţionale şi regionale), poduri, proiecte de infrastructură de mediu, precum şi lucrări de construcţii civile şi industriale. Societatea a finalizat cu succes şi are în execuţie proiecte internaţionale în Algeria, Iran, Moldova, Germania, Belgia, Irak, Bulgaria, Regatul Haşemit al Iordaniei. Hidroconstrucţia este o societate cu capital integral românesc fiind privatizată şi transformată în societate pe acţiuni prin metoda MEBO în anul 1995.