Hidroelectrica continuă procedura pentru listarea la bursă

Hidroelectrica derulează în prezent, în scopul demarării ofertei publice primare de vânzare de acţiuni, activităţi de inventariere a terenurilor ocupate de obiectivele hidroenergetice şi evaluare a acelora pentru care se preconizează obţinerea unor certificate de atestare a dreptului de proprietate, în vederea includerii în prospectul ofertei, ne-a transmis Ministerul Energiei.

Guvernul României a readus în prim-plan posibilitatea aducerii la cota Bursei de Valori Bucureşti a Hidroelectrica după ce a aprobat, într-o şedinţă de guvern de la începutul lunii mai, aşa-numitul Program de Convergenţă 2019-2022 ce declară intenţia executivului de a iniţia o ofertă publică primară pentru vânzarea unui pachet de 10% din acţiuni nou emise la Hidroelectrica şi de 15% acţiuni nou emise la Complexul Energetic Oltenia, prin majorare de capital social.

Potrivit unei note de fundamentare a companiei, terenurile pentru care se preconizează obţinerea certificatelor de proprietate şi care ar urma să fie incluse în prospect vor reprezenta, în parte, aportul în natură al Statului Român, acţionar majoritar al Hidroelectrica, la operaţiunea de majorare a capitalului social prin care va fi vândut pachetul de 10% din producătorul de energie.

Totodată, în cadrul societăţii, sunt în curs de identificare, de către companie, soluţii pentru amenajările hidroenergetice din patrimoniu care au o componentă energetică redusă (active neesenţiale), ceea ce implică decizii ce urmează să fie luate de Hidroelectrica privind continuarea, abandonarea sau conservarea investiţiilor, susţine Ministerul Energiei.

În acest sens, acţionarii societăţii au luat, în ultimele luni, o serie de decizii de înstrăinare a unor active precum Terenul LOT III, în suprafaţă de 39.128 mp (valoare 1,093 milioane de lei), categoria de folosinţă curţi - construcţii aferent Staţiei Sortare Oaşa - Fetiţa, din judeţul Alba, prin licitaţie publică sau a terenului aferente activului microhidrocentrală Tomşani 3, situat în bazinul râului Bistriţa, judeţul Vâlcea, către societatea ISPH (Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice), precum şi aprobarea realizării unor studii de fezabilitate pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru mai multe obiective de investiţii în vederea finalizării, recepţionării şi închiderii proiectelor de investiţii sau aprobarea abandonării altora.

Cele şapte "incinte" ale Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş (una din cele şapte sucursale ale companiei) pentru care acţionarii Hidroelectrica au aprobat, în 19 martie, documentaţiile pe baza cărora urmează ca Hidroelectrica să obţină certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor şi bunurilor aferente din patrimoniu, sunt reprezentate de:

- CHE Văcăreşti - 181.019 lei, 6.856 mp;

- Priză energetică Bolboci (aferentă barajului Bolboci) - 3.824 lei, 118 mp;

- Captare secundară hidrocentrală Brătei - 110.323 lei, 6.377 mp;

- Polder Moroeni (aferent hidrocentrală Moroeni) - 291.772 lei, 16.120 mp;

- CHE Scropoasa - 190.472 lei, 5.677 mp;

- Casă barajist Scropoasa - 88.847 lei, 2.952 mp;

- Bloc de intervenţie Scropoasa - 129.638 lei, 3.782 mp.

"Finalizarea acţiunii de obţinere a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din patrimoniul Hidroelectrica are o importanţă deosebită pentru clarificarea regimului juridic al terenurilor ocupate de obiective energetice, care vor majora capitalul social", se arată într-o notă de fundamentare.

Terenurile şi amplasamentele res-pective au fost predate în patrimoniul Hidroelectrica din patrimoniul Termoelectrica, Electrica şi Nuclearelectrica prin HGR nr.627/31.07.2000 şi completată cu HGR nr. 1016/10.09.2002 şi un protocol aferent predării. La capitolul riscuri, în documentul respectiv se arată că neobţinerea atestării drepturilor de proprietate ar putea conduce la litigii şi la neputinţa realizării de lucrări de modernizare, extindere sau reparaţii, în viitor.

În cazul în care aceste şapte incinte de la sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş sunt singurele pe care la va aduce statul în cadrul operaţiunii de majorare, capitalul social al Hidroelectrica va creşte cu cel puţin 995.895 de lei, respectiv valoarea terenurilor, de la 4.482.393.310 de lei, în prezent, la cel puţin 4.483.389.205 de lei.

Totuşi, în prezent, nu există un itinerariu pentru lansarea ofertei publice primare, demararea operaţiunii urmând să se hotărască "de comun acord" între societate şi acţionarul majoritar "şi la recomandarea unui intermediar" ce va fi ales de Hidroelectrica în acest proces, cel mai probabil la propunerea unui consultant juridic internaţional, "precum şi în funcţie de ferestrele de oportunitate ale pieţei de capital".

De asemenea, amintim că în luna mai, Hidroelectrica a lansat în sistemul electronic de achiziţii publice o prospectare de piaţă în scopul achiziţiei de servicii juridice necesare listării la BVB.

Despre listarea producătorului de energie, una dintre cele mai profitabile companii ale statului, se vorbeşte dinainte de 2008, însă decizia politică a lipsit, din diferite considerente, printre care intrarea în insolvenţă a societăţii precum şi ulterior, din cauza neclarităţilor legate de situaţia unor active vechi precum diguri sau poduri ce trebuiau scoase din bilanţul companiei.

Mai amintim că strategia de privatizare a Hidroelectrica a fost aprobată prin hotărârea Guvernului nr. 1066/2013 şi modificată ulterior prin hotărârea Guvernului nr. 897/2017, în sensul diminuării pachetului de acţiuni nou-emise oferite la vânzare de la 15% la 10%.

Recent, Remus Borza, ce a fost numit consilier economic al premierului pe probleme economice, reformă şi fiscalitate în data de 30 mai, a punctat că societatea "trebuie să se listeze". Totuşi, conform ultimelor informaţii, Remus Borza va fi demis astăzi de către Viorica Dăncilă, după ce acesta a declarat că trebuie redus numărul de bugetari şi ministere.

De menţionat că listarea companiei nu este condiţionată de supravieţuirea cabinetului PSD-ALDE, opoziţia ieşind în spaţiul public cu afirmaţii similare cu cea a lui Remus Borza de mai multe ori.

În septembrie 2018, Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica afirma că societatea ar urma să se listeze cel mai devreme în toamna acestui an, până atunci compania fiind nevoită să-şi rezolve situaţia activelor cu eficienţa energetică redusă, dar şi să aleagă noi bănci şi case de brokeraj care să intermedieze IPO-ul după ce, cu o lună înainte, acţionarii luaseră decizia să nu mai prelungeas-că scrisoarea de angajament semnată cu sindicatul de intermediere format din Morgan Stanley şi Rai-ffeisen Capital & Investment.

Totodată, ca referire explicativă la menţiunea Ministerului privind lansarea operaţiunii "în funcţie de ferestrele de oportunitate ale pieţei de capital", directorul general al producătorului de energie mai afirma în septembrie 2018: "Ca idee, este optim să intri în procedura de listare dupa ce ai situaţiile financiare pe anul anterior. În general, acest lucru are loc în luna mai-iunie, aşa că probabil o listare a Hidroelectrica, într-o variantă extrem de accelerată, ar avea loc în toamna anului viitor, dar desigur că aici depinde foarte mult şi de opinia consultanţilor pe care îi vom selecta. Vrem să avem o listare într-o fereastră bună de timp şi la cel mai bun preţ".

În data de 20 iunie, acţionarii societăţii sunt chemaţi să voteze un buget ce prevede un profit net de 829 milioane de lei în acest an, în scădere cu peste 46% faţă de 2018, din care alocarea de dividende reprezintă 713 milioane de lei, respectiv 570 milioane de lei către statul român.

Valoarea companiei se ridică la aproximativ 20 miliarde de lei, potrivit Fondului Proprietatea.

Din 1997 şi până în prezent, la BVB au fost listate opt societăţi cu capital majoritar de stat: Antibiotice Iaşi (ATB), Conpet (COTE), OIL Terminal (OIL), Transelectrica (TEL), Trans­gaz (TGN), Nuclearelectrica (SNN), Romgaz (SNG) şi IAR Braşov (IARV), ultima în iulie 2015.