Hidroelectrica împlineşte un an de la listarea la Bursa de Valori Bucureşti

Hidroelectrica (H2O) împlineşte, astăzi, un an de la listarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), ce a avut loc în vara anului trecut în urma unei oferte publice în valoare de aproape 1,9 miliarde de euro, cea mai mare din Europa în 2023.

Producătorul şi furnizorul de energie electrică a venit la bursă într-o perioadă de creştere a pieţelor internaţionale de acţiuni şi în anul în care a înregistrat cel mai mare profit din istorie, de aproape 6,4 miliarde de lei, fiind percepută de investitori drept o companie defensivă solidă, de importanţă strategică pentru economia ţării noastre şi bună plătitoare de dividende. În plus, produce energie din surse regenerabile, fiind astfel unul dintre facilitatorii tranziţiei energetice.

În acest context, preţul acţiunii H2O s-a înscris pe o traiectorie ascendentă, de la listare şi până în prezent având o creştere de 17%, iar faţă de preţul de închidere al ofertei publice de 104 lei pe acţiune şi luând în calcul şi dividendul acordat de companie în acesta an, randamentul total al titlurilor Hidroelectrica se ridică la 37%.

Analiştii şi managerii de fonduri de investiţii consultaţi de ziarul BURSA punctează că listarea producătorului de energie a adus noi investitori la BVB, atât de retail cât şi instituţionali, inclusiv străini care până atunci nu avuseseră piaţa noastră pe radar, a adus bani noi în piaţă şi a crescut oferta investiţională atât de necesară cumpă­rătorilor naturali - fondurile de pensii private.

La finele lunii mai, deţinerea cumulată în Hidroelectrica a tuturor fondurilor de pensii private din ţara noastră se ridica la 6,7 miliarde de lei, cea mai mare investiţie a lor într-o singură companie, conform informaţiilor disponibile pe site-ul desprepensiiprivate.ro.

Managerii de fonduri mai punctează că listarea Hidro a sporit şansele accederii pieţei noastre în categoria celor emergente în ierarhia MSCI, agenţie de rating ce ne cataloghează drept piaţă de frontieră.

Totuşi se pare că aşteptările iniţiale privind promovarea rapidă au fost cam mari, în condiţiile în care, după entuziasmul apărut odată cu listarea producătorului de energie, lichiditatea acţiunilor companiei şi a pieţei în general a tot scăzut, iar la ultima evaluare din iunie, MSCI nu pomeneşte nimic de România.

Pentru acest an, Hidroelectrica şi-a bugetat venituri de 10,3 miliarde lei, cu 15% sub cele obţinute anul trecut şi un profit net de 4,15 miliarde de lei, în scădere cu 35% faţă de cel din 2023, fiind vorba mai degrabă de o revenire la rezultate mai apropiate de "normalitate", după un an excepţional.

Analiştii sunt de părere că, pe termen scurt, raportul dintre cererea şi oferta de acţiuni Hidro ar trebui să susţină cotaţia companiei la bursă. Dar, alegerile de la finalul anului pot aduce o volatilitate mai mare pentru preţul acţiunii, iar pe termen mediu se preconizează o scădere uşoară atât a producţiei cât şi a preţului energiei electrice. Totuşi, compania are un cash-flow operaţional solid, care îi permite să îşi menţină politica generoasă de dividend.

În plus, este controlată de stat care a solicitat în ultimii ani ca întregul profit să fie alocat acţionarilor ca dividende.

La finele lunii mai, fondurile private de pensii deţineau 11,2% din Hidroelectrica, din care deţinerea fondurilor Pilon II echivala cu 10,8% din producătorul şi furnizorul de energie electrică, conform site-ului desprepensiiprivate.ro. Statul Român, prin Ministerul Energiei, are 80% din Hidroelectrica, emitent a cărei evaluare se ridică la 57 miliarde de lei, cea mai mare companie românească de la Bursa de Valori Bucureşti.