Hidroelectrica - o bolboroseală fără înţeles

Intrarea în insolvenţă a celui mai mare producător de electricitate din ţara noastră, care urma să fie prima companie cu management privat şi să-şi listeze o parte din acţiuni la BVB, a pus pe jar, de două zile, întreaga presă, care primeşte informaţii controversate din diverse părţi.

Dacă luni de dimineaţă am aflat cu stupefacţie că "Hidroelectrica" a depus la Tribunal o cerere pentru intrarea în insolvenţă, pe parcursul întregii zile ne-am străduit cu toţii să obţinem o declaraţie oficială pe această temă. Răspunsul a venit pe seară, într-un comunicat semnat de directorul general al companiei, Ştefan Gheorghe, în numele lui Remus Vulpescu, care apărea cu func-ţia de preşedinte al Consiliului de Adminis-traţie al Hidroelectrica.

O primă explicaţie legată de acest comunicat întârziat a venit ieri, când domnul Vulpescu i-a chemat pe jurnalişti la o conferinţă de presă menită, credeam noi, să elucideze toate nebuloasele care ne consumau: "Pentru operativitate, comunicatul a fost semnat în numele meu, la rugămintea mea, de domnul Ştefan Gheorghe, dar îmi aparţine".

Referitor la bâlbâielile din ziua precedentă, Remus Vulpescu, membru în CA al companiei şi preşedintele şedinţelor de consiliu, după cum a precizat, ieri, domnia sa, dar şi şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Indus-trie (OPSPI), a specificat: "Nu am avut intenţia să vă comunic că n-aş şti nimic despre cererea de deschidere a insolvenţei, ci am dorit doar să spun că nu ştiu nimic despre ce fusesem întrebat punctual de mai multe ori, şi anume că un anumit post de televiziune ar deţine şi ar fi postat pe internet această cerere, aşa am înţeles eu, dar se pare că am înţeles greşit, şi de aici toată confuzia".

"Fiind la Viena, n-am avut internet, n-am putut verifica. La asta mă refeream când spuneam că nu ştiu nimic".

Pe tot parcursul întâlnirii cu presa, Remus Vulpescu a încercat să fie foarte concis şi comunicativ şi să facă declaraţii clare şi la obiect, însă a reuşit să se contrazică de câteva ori şi să nu răspundă la multe dintre întrebările noastre. În acelaşi timp, domnia sa ne-a oferit informaţii aproape halucinante, cum ar fi cea că managementul executiv al "Hidroelectrica" a aflat din presă că societatea pe care o conduce şi-a cerut insolvenţa sau că "băieţii deştepţi" şi contractele încheiate de ei cu producătorul de electricitate nu au nicio legătură cu decizia de deschidere a procesului de insolvenţă şi mai ales cu scopul în care a fost făcut acest demers.

"Directorul general Ştefan Gheorghe este director executiv, nu face parte din CA, i-a fost cerută o informare completă asupra situaţiei financiare a societăţii fără să-i spunem de ce. (...) Măsura pe care am formulat-o în CA a fost cererea de deschidere a insolvenţei şi pe domnul director general Ştefan Gheorghe nu l-am informat, pentru că nu am dorit să iscăm, ceea ce n-am putut evita, o dezbatere publică pe acest subiect până nu se va pronunţa justiţia", a spus şeful OPSPI.

Întrebat de jurnalişti, Vulpescu a subliniat că propunerea de intrare în insolvenţă a "Hidroelectrica" a făcut-o personal, fără a consulta pe nimeni: "Am constatat că faţă de situaţia economico-financiară a societăţii suntem obligaţi să luăm această hortărâre. Cu cine aţi fi vrut să mai vorbesc, cu presa? (...) Hotărârea CA care a stat la baza cererii de intrare în insolvenţă a fost semnată de mine".

După ce a insistat că motivul principal care a adus compania în acest stadiu a fost seceta prelungită de anul trecut, managementul societăţii fiind unul "dezastruos", Remus Vulpescu a spus, într-un final, la insis-tenţele jurnaliştilor, că "este posibil ca şi contractele de vânzare a energiei electrice să facă parte din suita de cauze pentru care «Hidroelectrica» nu este atât de rentabilă cum ar fi trebuit să fie. (...) Nu ştiu dacă un contract este păgubos sau nu, nu este treaba mea să stabilesc acest lucru. Eu constat că «Hidroelectrica», per ansambu, nu a obţinut profit şi consider că ar fi trebuit să obţină".

În aserţiunea sa, scopul insolvenţei în cazul celei mai mari companii energetice din ţara noastră este identificarea corectă a problemelor şi a soluţiilor necesare, precum şi aplicarea lor concretă, pentru reorganizarea activităţii şi plăţii datoriilor: "Nu ne este clar care sunt problemele, de aceea am cerut protecţia autorităţii judiciare, implicarea unui administrator judiciar specializat pe efectuarea procedurilor prevăzute de Legea 85/2006, pe reorganizare, nu pe faliment. (...) Nu avem în vedere nimic asociat cu falimentul, nimic asociat cu vânzarea de active, cu diminuarea unor capacităţi de producţie sau cu alte speculaţii privind vânzarea şi naţionalizarea companiei. (...) Ceva nu a funcţionat corect la «Hidroelectrica». O societate cu active de 1 miliard de euro şi o cifră de afaceri de 800 milioane de euro, în 2011 - un slab din punct de vedere hidroenergetic -, dacă obţine contabil, doar contabil, 1 milion de euro profit nu se poate numi companie profitabilă".

"Hidroelectrica" nu are lichidităţi nici să-şi plătească apa utilizată pentru a furniza energie electrică, a precizat reprezentantul companiei.

În cazul intrării în insolvenţă, cantitatea de energie livrată de companie în sistemul energetic naţional "în niciun caz" nu va fi afectată.

Domnia sa a fost foarte clar când a declarat că nu vor fi daţi afară angajaţi, dar s-a contrazis precizând că, de fapt, acest lucru va fi stabilit de administratorul judiciar: "Vom căuta să creştem această cantitate de energie, vom căuta să creştem capacităţile de producţie, nu vom vinde active, nu vom închide grupuri, nu vom închide uzine, nu vom închide hidrocentrale, nu avem în vedere să dăm afară angajaţi din companie. Este, însă, posibil, ca administratorul judiciar, adunarea creditorilor şi judecătorul sindic să considere într-o oarecare măsură şi măsuri de ajustare a politicii de personal. Aceste trei entităţi decid soarta societăţii în insolvenţă".

Referitor la situaţia financiară a "Hidroelectrica", reprezentantul companiei a spus că exista obligativitatea şi la nivelul anului 2011 ca "CA să constate această situaţie şi, eventual, să se procedeze de aceeaşi manieră".

Membrii consiliului de Adminis-traţie intuiesc modalităţi prin care activitatea companiei ar putea fi redresată, a mai precizat domnul Vulpescu, adăugând, însă, că nu poate comunica aceste măsuri, "pentru că în acest moment nu reprezintă nimic, sunt nişte măsuri generale".

Dacă planul de reorganizare a "Hidroelectrica" va fi respins, creditorii vor decide ce se întâmplă, a precizat reprezentantul companiei, menţionând că nu are o viziune asupra a ceea ce se va întâmpla dacă insolvenţa societăţii nu va fi aprobată în justiţie: "Cum pot eu să ştiu ceva ce nu hotărăsc eu? Dumneavoastră (n.r. - către jurnalişti) ce viziune aveţi asupra acestei situaţii?"

Negocierile pe contractele bilaterale au constituit un alt motiv de controverse în conferinţa de ieri. După ce Remus Vulpescu a menţionat că, oficial, aceste negocieri nu au fost suspendate, Ştefan Gheorghe a declarat că, de fapt, în urmă cu două săptămâni, negocierile cu "băieţii deştepţi" au suferit "un moment de suspendare".

Domnul Vulpescu s-a arătat deranjat că i-a fost adresată o întrebare şi directorului general al companiei şi s-a simţit obligat să intervină: "Ce încercaţi să faceţi este să generaţi contradicţii între ce spun eu şi domnul director general".

Reprezentanţii companiei se aşteaptă ca procesul de reorganizare a acesteia să nu dureze mai mult de 16-18 luni.

Aceştia nu au discutat cu Fondul Monetar Internaţional posibilitatea de intrare în insolvenţă a Hidroelectrica (listarea a 10% din capitalul social al companiei este prevăzută în scrisoarea de intenţie convenită cu FMI). "Urmează să discutăm cu FMI când vom şti dacă «Hidroelectrica» se află în insolvenţă şi ce implicaţie are acest proces asupra angajamentelor, dar şi a celorlalte priorităţi care stau la baza angajamentelor pe care le avem în faţa organismelor internaţionale".

În ceea ce priveşte acţionaritul FP la "Hidroelectrica", Remus Vulpes-cu a precizat: "Fondul Proprietatea este listat şi se pare că, potrivit procedurilor aplicabile, într-adevăr, dumnealor trebuie să omită de la calculul valorii activului net al Fondului acea sumă care corespunde societăţii «Hidroelectrica» în portofoliul FP, ceea ce scade cel puţin valoarea activului net al FP. Ne uităm cu toată atenţia şi la această situaţie. Drepturile şi interesele acţionarului minoritar FP nu vor fi în niciun fel discriminate. Cel puţin în privinţa necesităţii de a identifica în mod corect şi de a corecta anumite probleme în modul de generare a veniturilor «Hidroelectrica», cred că MECMA şi FP au un interes comun".

Domnia sa consideră că scăderea încrederii investitorilor străini în ţara noastră a avut legătură şi cu modul în care interesele economice ale Româ-niei au fost gestionate.

"Cu ocazia ocupării funcţiei în OPSPI am ajuns la concluzia că în ţara noastră se produc foarte mulţi bani. Companiile de stat generează foarte mulţi bani, care nu sunt vizibili în companiile de stat care îi generează. Există foarte multe cazuri în care activitatea companiilor cu capital majoritar de stat se derulează prin case de comerţ, prin firme off-shore, prin firme interpuse, prin terţe părţi din România sau din străinătate", a mai declarat şeful OPSPI.