HILDEGARD BRANDL: "Lipsa de predictibilitate, principala provocare a mediului de afaceri"

Reporter: Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi ca antreprenor în România? Cât de greu este să faci afaceri de succes, astăzi, în ţara noastră?

Hildegard Brandl: Principala provocare este, în primul rând, lipsa de predictibilitate, care în ultimele şase luni s-a accentuat. Nu avem predictibilitate din punct de vedere al cadrului fiscal, al prevederilor pentru mediul de afaceri. În acest moment, măsurile lansate vin cu nişte îngreunări pentru mediul de afaceri care şi-a făcut deja nişte bugete, nu pe patru ani electorali, ci pe 25 de ani, pentru că firmele sunt gândite să persiste în timp. Prin aceste lansări de măsuri, abrogrări ale acestor măsuri şi iarăşi lansări sub o altă formă, se crează ceea ce este cel mai nociv pentru mediul de afaceri şi anume nesigurnaţa. Asta înseamnă că firmele o să sisteze o parte din investiţiile planificate pentru următorii ani - extinderi tehnologice, de linii de producţie sau servicii.

Mediul de afaceri, în urma consultărilor pe care le-am avut în întreaga ţară, este bulversat. Faptul că se vorbeşte despre o taxare a cifrei de afaceri, apoi nu se mai vorbeşte de ea, faptul că avem taxă de solidaritate şi nu se ştie cum şi în ce formă va fi, toate acestea sunt pe zi ce trece un alt factor de asigurare a nesiguranţei, chiar dacă este un paradox.

Succesul în afaceri depinde de dispoziţia fiecăruia. Dacă ai o idee bună şi eşti persistent şi pasionat de ceea ce faci şi ai un business plan concret, poţi, astăzi, în România, să ai foarte mult succes.

Nu este o problemă pentru mediul de afaceri să plătească taxe, dar trebuie să ştie din start la ce să se aştepte anul acesta, anul următor şi aşa mai departe. Dacă şti toate acestea poţi reuşi în afaceri. Noi, ca ţară, avem o creştere economică, dar ceea ce nu am avut în ultimii 27 de ani este o dezvoltare. Creştem prin faptul că există antreprenori care îşi cresc firmele, dar a te dezvolta ca ţară o faci doar dacă există o strategie guvernamentală, fiindcă acest lucru se face la nivel de guvern. Avem o economie care, aşa cum arată cifrele, arată bine, pentru că sunt antreprenori care fac zi şi noapte eforturi pentru a creşte economia. De asta am şi avut cea mai mare creştere PIB din Europa în ultimul an, datorită acestei forţe neclintite a mediului de afaceri de a creşte. Dacă nu oferim un cadru de dezvoltare pentru mediul de afaceri, atunci lucrăm tot timpul ca o oală cu un capac în care mediul de afaceri încearcă să crească, dar este ţinut şi nu se poate dezvolta. Capacitatea mediului de afaceri al României este mult mai mare decât nivelul actual, însă este frânată din cauza lipsei unui cadru debirocratizat legislativ. Nu există facilităţi de dezvoltare. Trebuie gândit care ramuri din industria ţării vrei să le dezvolţi primordial şi trebuie să te concentrezi pe aceste ramuri. Asta nu înseamnă că alte ramuri nu se vor dezvolta, se vor dezvolta într-o perioadă ulterioară. Trebuie, de asemenea, să oferi predictibilitate în tot ceea ce faci, astfel încât să ai stabilitate. Fără stabilitate antreprenorii devin precauţi şi stagnează creşterea. Cifrele pe care le avem, în acest moment, arată că există deja o frânare a mediului de afaceri în ceea ce priveşte dezvoltarea, în primele luni ale anului, şi s-a accentuat, mai ales, în ultimile două luni. Mulţi antreprenori au declarat public că vor sista anumite investiţii, ceea ce este riscant. Sunt probleme interne care se crează. Nu putem să mărim salariile, chiar dacă ne dorim toţi. Un angajat care are un salariu mai mare este un angajat mai fericit şi mai productiv, dar mărirea trebuie să meargă mână în mână cu productivitatea, nu putem să mărim doar de dragul de a mări. Noi am avut, cred, cinci creşteri salariale în ultimii cinci ani, nu este sustenabil.

În plus, avem ca provocare forţa de muncă, atât cea calificată, cât şi necalificată, care, în absolut toate domeniile, a scăzut. Pe zi ce trece devine mai dificil să găseşti forţă de muncă. Nu sunt gândite şi aplicate la necesităţile mediului de afaceri învăţământul dual şi şcolile profesionale. Avem nevoie de nişte măsuri iminente. Trebuie să gândim nişte ridicări de bariere. De exemplu, să ne îndreptăm către diaspora noastră sau către Moldova, astfel încât să putem cumva acoperi această acută lipsă de forţă de muncă de orice strat, pe toate domeniile. Este absolut severă lipsa forţei de muncă!

Reporter: Cum vedeţi mediul de afaceri din ţara noastră, comparativ cu alte state?

Hildegard Brandl: Oportunităţile din mediul de afaceri din România sunt mari. Avem posibilităţi mari atât în producţie, încă nevalorificate, cât şi în cercetare, în industriile creative, în IT, agricultură, turism.

Ducem, de asemenea, lipsă de o dezvoltare strategică. În fiecare zi se lansează noi măsuri şi idei de a crea firme, subsidiare, strategii pe repede înainte şi nu există, la niciuna, un studiu de impact sau o consultaţie cu mediul de afaceri dedicat acestui domeniu. Acest lucru nu are cum să dea roade. Asta ne duce doar într-o prăpastie în care oricum, din punct de vedere al bugetului aşa cum ne este şi atrasă atenţia din forumuri naţionale şi internaţionale, nu suntem bine.

În acest moment, Guvernul nu a oferit vreun răspuns cât de cât constructiv că se vor lua nişte măsuri sau vom trece la a lua măsuri doar cu studii de impact şi consultanţă cu mediul de afaceri. Au mai fost timpuri în care motorul economic, care este mediul de afaceri, a fost luat sau nu în considerare, dar acum, când sunt la al doilea guvern, nu există nicio certitudine, nici măcar de comunicare.

În mod normal, în orice ţare cu o gândire cât de cât strategică, trebuie să existe, în prealabil, nişte consultări cu domeniul respectiv. Nu ai de unde să iei know-how-ul acesta dacă nu-l iei de acolo de unde este şi aplicat. Cel puţin trebuie ascultat, nimeni nu obligă un guvern să ia măsurile propuse de mediul de afaceri, ONG-uri sau patronate, dar ascultarea pentru a putea face din asta o sinteză este vitală şi în clipa aceasta nu există nici un mesaj care să lase de sperat că în următoarele luni se va schimba abordarea. Acest lucru nu are legătură cu culoarea politică, asta orice guvern trebuie să caute, cel puţin să asculte motorul economic fiindcă afectează pe toţi dacă economia nu merge. Relevant este să ai o economie prosperă, sănătoasă şi care este ajutată să se dezvolte, nu doar să crească, altfel tot restul va suferi. Şi nu ai cum niciodată să creşti nişte salarii fără să mergi mână în mână cu o dezvoltare strategică.

Până acum, nu a fost lansată o strategie clară cum vor fi start-up-urile, de exemplu. Este ca şi cum pui un tren care nu mai are locomotivă, îi dai direcţia odată şi îl laşi să se ducă oriunde, chiar şi în zid. În acest moment, antreprenorii tineri trebuie să-şi ţină deschise start-up-urile un număr de "X" ani. Dar asta nu înseamnă că tu îi ajuţi pe aceşti tineri antreprenori. Pentru ca aceşti tineri antreprenori să evite să aibă prima afacere şi primul eşec, putea să implice mediul de afaceri, măcar o parte. Din punctul nostru de vedere este păcat să lansezi aşa, fără cap şi coadă, oameni tineri într-un proiect din acesta: "dăm bani să zicem că am făcut". Aşa pare în acest moment. Nu se poate susţine. Un start-up trebuie să aibă nişte obiective clare, ele nu pot fi menţinerea afacerii pentru 2-3 ani, acesta nu este un obiectiv!

Reporter: Ţinând cont de experienţa dumneavoastră ca om de afaceri în afară (Venezuela şi Germania), ce exemplu consideraţi că ar trebui să urmeze ţara noastră?

Hildegard Brandl: Venezuela a fost o ţară extrem de prosperă din punct de vedere al antreprenoriatului înainte de a intra în această spirală a comunismului modern, cu Chavez. Acolo, partea de dezvoltare a mediului de afaceri a fost bine gândită. Au fost ajutate firmele să se dezvolte pe domenii. Din păcate, odată cu venirea lui Chavez, Venezuela a fost dusă într-un derapaj care, în acest moment, nu ştiu cum va fi oprit. I-a fost tras preşul de sub picioare prin măsurile implementate de Chaves, care a introdus controlul de valută, achiziţii, a scăzut numărul produselor din piaţă, accesul la produsele din piaţă, şi naţionale şi internaţionale. Dacă ne gândim la Germania, aceasta este una dintre bunele "best practices" pe care putem să le urmărim. Ţările nordice, de asemenea, au nişte măsuri şi strategii pentru mediul de afaceri care consider că sunt holistic gândite. Şi Franţa poate fi luată ca exemplu cu anumite măsuri.

În Germania, cadrul legislativ este foarte clar. Statul în sine, administraţia îţi este prieten, atât pe partea de cetăţeni, cât şi pe partea de mediu de afaceri, se pleacă de la bună-credinţă. În România se pleacă de la rea-credinţă. Astfel, statul român îngrădeşte viaţa tuturor oamenilor de bună-credinţă, iar la un moment dat aceştia au reacţia de refulare. Este o continuă frustrare şi atunci vor pleca din ţară şi cred că, din păcate, au plecat foarte mulţi oameni valoroşi în diaspora şi ar fi o comoară să-i aducem înapoi, măcar cu gândul şi cu implicarea, dacă nu fizic.

Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare ale ţării noastre în ceea ce priveşte mediul economic?

Hildegard Brandl: Dacă guvernul continuă, aşa cum a făcut în aceste şase luni - şi aici există o continuitate, ţinând cont că au fost constant probleme - atunci economia va suferi, este clar. Mediul de afaceri va abandona o parte din planurile de investiţii, care automat înseamnă mai puţine locuri de muncă, mai puţin know-how, lucru care ne va dezavantaja major. În această clipă estimările pe care le avem arată că suntem într-un deficit grav şi nu ştim cum se va redresa. În interior nu poate să arate mai bine, dacă din exterior se vede aşa.

Perspectivele nu sunt sigure ţinând cont că avem această lipsă de predictibilitate, lipsă de stabilitate fiscală, creşterea salariului minim, cu toate necunoscutele aferente, pentru că nici acum nu se ştie exact cum va arăta. Automat, antreprenorii se vor reţine de a deprinde investiţii. Avem discuţii la nivelul firmelor mari şi multinaţionale unde salariile pe care le oferă sunt mai mari decât cele din firmele cu capital autohton, iar acolo este un efect domino. Avem propuneri de taxări pe cifra de afaceri, taxă de solidaritate, avem prevederi adiţionale care sunt lansate astăzi şi mâine sunt implementate. Dacă acestea continuă, vor exista, cu siguranţă, şi mişcări de abandon a ţării a acestor firme, lucru care ne-ar afecta grav. Mediul de afaceri român este aproximativ egal - jumătate autohton, jumătate internaţional. M-am uitat în diferite zone ale României cum a fost mediul de afaceri în anii "20, "30, "40 şi interesant este că atunci mediul de afaceri a fost preponderant internaţional. Firmele care apar în registre sunt firme franceze, nemţeşti, turceşti, belgiene, iar între 20-30% sunt firme autohtone şi cred că este emblematic. Am fost întotdeauna o ţară în care multe entităţi au trăit constructiv, fiecare învăţând de la celălalt. Nu sunt de acord cu discursul iniţiat de către guvern care încearcă cumva să creeze o scindare între firmele autohtone şi cele internaţionale. Acest lucru este toxic şi ne va dăuna tuturor. Daunele unui asemenea discurs vor fi simţite mai degrabă la noi, care suntem autohtoni. Este o absolută lipsă de responsabilitate faţă de societatea ta să începi să generezi populist asemenea scindare. Plecarea firmelor internaţionale ne va afecta. Avem zone complet dependente de acest know how şi producţii internaţionale.

Să nu uităm că aceste firme mari au pe orizontală firme autohtone subcontractate, aproape dependente de ele şi care vor suferi. Se vor pierde toate locurile de muncă de azi pe mâine. Este foarte periculos să spui orice doar de dragul propagandei.

Reporter: Care sunt măsurile economice pe care le susţineţi şi care consideraţi că ar avea ca efect creşterea economică a ţării noastre?

Hildegard Brandl: În primul rând stabilitatea fiscală. Apoi predictibilitate, care automat trage după sine studii de impact şi consultare cu mediul de afaceri, debirocratizare şi stimularea forţei de muncă. În plus, trebuie stimulaţi tinerii pentru a rămâne în ţară. Este importantă implementarea învăţământului dual, aşa cum este el gândit şi aplicat în alte părţi. Asta înseamnă o strânsă colaborare cu firme din domenii, care trebuie invitate la masă, pentru a înţelege care sunt necesităţile. În Germania, de exemplu, iniţiativa şcolilor cu învăţământ dual este gestionată şi dată ca strategie de către mediul de afaceri. PNL are un proiect de bacalaureat diferenţiat, bazat pe modelul german, care permite fiecărui copil să-şi aleagă, validat de profesori, drumul cel mai bun. Noi nu avem o ţară care este întreţinută de academicieni, trebuie să fie un mix. Trebuie să existe producţie şi servicii. Acum sunt forţaţi toţi, mai mult sau mai puţin, spre o educaţie de profil academic şi degeaba. Unii nu au capacităţi academice, au capacităţi practice. Nu trebuie să forţezi, ci să foloseşti talentul fiecăruia, altfel nu ar fi existat o sumedenie de meserii care sunt, până la urmă, coloana vertebrală a unei ţări. Există o percepţie că este jenant dacă un copil nu urmează o facultate, din acest punct de vedere trebuie stimulată o regândire a societăţii.

Reporter: Credeţi că vom reuşi ca la finalul anului să avem un deficit de 3% aşa cum ne cere UE, ţinând cont că ţara noastră a înregistrat cea mai mare creştere a deficitului bugetar din UE pe perioada primului trimestru (3,2% din PIB)?

Hildegard Brandl: Eu, ca antreprenor, şi din discuţii cu alţi antreprenori, nu văd cum. Un buget este ceva destul de transparent, el trăieşte din cheltuieli şi încasări, din gestionare responsabilă a uneia faţă de cealaltă. În acest moment, nu văd nicio posibilitate de a ne feri de această derivă în care ne aflăm în acest moment. Cred că în toamnă vom avea o situaţie gravă, dacă nu chiar mai devreme. Guvernul nu dă niciun răspuns, iar asta denotă clar că nu au nicio soluţie pentru că într-o asemenea presiune ar fi doar cras iresponsabil să nu dai un răspuns. Şi este preocupant pentru că ei iau deciziile şi nu au nicio transparenţă - o altă problemă, nu doar la nivel de mediul de afaceri. De aceeaşi lipsă de transparenţă am avut parte înainte, în comunism, unde absolut nimeni nu se consulta cu nimeni. Nu cred că ne dorim asta.

La cum se văd lucrurile, situaţia nu pare să se redreseze. Nu cred că există o ţară în care un astfel de sistem a funcţionat şi nu a dus la un eşec. Cine va plăti pentru asta? Tot mediul de afaceri şi nu cred că este just să sufere o societate. Trebuie să-ţi asumi problemele pe care le ai, să fii transparent şi atunci lucrurile se mai liniştesc şi se crează acel parteneriat şi astfel există o şansă de redresare.

Vreau să cred că ei îşi dau maxim silinţa să găsească o cale de redresare. Cred că nici un guvern nu poate să-şi dorească să rămână într-o asemenea situaţie cum este cea actuală. Nu are legătură cu politica, are legătură cu ţara.

Eu îmi doresc să ne regăsim în cel mai scurt timp într-o zonă în care există transparenţă, colaborare şi o strategie clară. Îmi doresc cu tărie ca în interior să existe dorinţa de redresare, atât a deficitului bugetar, cât şi a tuturor problemelor care s-au creat prin anunţurile lansate la foc continuu în piaţă. Trebuie să pui nişte măsuri concrete şi să gândeşti un cadru sănătos. Ne-am desprins de ceea ce a fost odată aici, nu mai suntem în comunism, suntem o ţară liberă care îşi caută drumul spre o piaţă matură, spre a se dezvolta într-adevăr ca o ţară liberă şi europeană cu acces la toate facilităţile şi educaţia care o merită.

Reporter: Ţinând cont că activaţi în cadrul programului Repatriot, ce măsuri ar trebui luate pentru a determina întoarcerea românilor acasă?

Hildegard Brandl: La Repatriot avem un summit anual cu top antreprenori din ţară şi din diaspora. Anul trecut, au participat 100 de antreprenori din ţară şi 100 din diaspora, anul acesta numărul va fi dublu, iar la anul sper că o să continuăm să creştem.

Din acest summit avem un număr de peste 30 de personae care furnizează date către diferite ţări în care ei trăiesc şi concentrează acolo ce este actual în România şi ce este relevant pentru diaspora respectivă. Mai avem un număr de vreo 70 de antreprenori care s-au înscris pe Repatriot la testimoniale pentru a arăta ce au făcut ei, unde s-au dus, cum s-au întors, din cei care s-au şi întors, sau ce business-uri şi-au făcut, ce demersuri au urmat.

De asemenea, am iniţiat zilele diaspora, anul trecut în şase oraşe, anul acesta în 18, în jurul datei de 15 august. Sunt zile dedicate diasporei în care se vorbeşte despre oportunităţi, despre conexiune, despre legătura cu ţara, despre posibilităţi pentru ei.

Şi în PNL avem un proiect, în care domnul Viorel Badea se întâlneşte constant cu diaspora pentru a ţine legătura şi pentru a aduce informaţiile din fiecare zonă care are diaspora română. Am discutat acum şi o propunere legislativă, legată de eliminarea barierelor pentru diaspora şi facilitatea acordării de vize, cetăţenii, recunoaşterea de diplome. Pe lângă acestea ar mai fi nevoie şi de nişte facilităţi ca atunci când vin în ţară şi au nevoie de demersuri instituţionale să existe, în general, o taxă de urgenţă. Astfel, în zilele pe care le petrec aici să rezolve demersurile birocratice mai rapid, să nu mai petreacă ore întregi la administraţii. Este un proces de reîntregire a diasporei, care astfel va avea timp să stea cu familiile lor atunci când vine în ţară şi nu pe holurile administraţiilor.

Diaspora este comoara României. Sunt oameni care au avut curaj, nu poţi pleca altfel într-o ţară străină, care au învăţat într-o altă cultură, au un bagaj civic diferit, care ne pot ajuta. Mulţi dintre cei care au crescut în România au fost restrânşi prin felul în care au fost trataţi şi nu este tocmai curaj ce a născut asta. O societate trebuie să fie mândră. În Germania, am crescut cu sentimentul că sunt importantă ca parte a societăţii, nu mi-a trecut niciodată prin cap să mă umilesc sau să mă fac mic în faţa unui funcţionar. De asta avem nevoie de diaspora să se întoarcă şi să transmită acest sentiment că se poate, că avem drepturi şi suntem importanţi, aşa cum au fost învăţaţi acolo. O societate este ca o familie - guvernul este un părinte, iar dacă nu are grijă de copiii lui o să genereze, aşa cum s-a întâmplat, copii care au fost învăţaţi că nu au drepturi, că trebuie să tacă şi că nu sunt valoroşi. Iar asta trebuie să se schimbe!

Din diaspora s-au întors fizic câţiva români şi au demarat afaceri aici. Nu este uşor să te întorci, mie mi-a luat trei ani să mă decid, iar în Venezuela exista o presiune adiţională. Dar dacă un om din diaspora este în Spania, Franţa, Germania, în Norvegia sau Finlanda, nu are acea presiune. Proiectul Repatriot funcţionează de aproape trei ani, pentru a avea cifre la un nivel relevant cred că durează 4-5 ani. Noi încercăm tot timpul să oferim un mix între informaţii de oportunităţi de finanţări, de schimbările legislative, de evenimente, am creat şi o platformă de joburi cu firme din România care pot oferi salarii la marja superioară.

La PNL avem un draft de propunere pentru a gândi această atragere a diasporei ca antreprenoriat sau ca forţă de muncă înapoi. Ideea este ca iniţiativele să meargă ca multiplicatori, nu este important cine o începe, şi cum, dar este important să fie dus mai departe, de cât mai mulţi.

Reporter: În opinia dumneavoastră, ce îşi doresc românii de la politicieni sau ce ar trebui să îşi dorească?

Hildegard Brandl: Cred că toţi ne dorim predictibilitate. Nu cred că găseşte nimeni plăcere în aceste schimbări zilnice. Cred, de asemenea, că românul îşi doreşte un stat prietenos. Administraţia trebuie să fie prietenul tău, trebuie să plece de la bună-credinţă, nu ca acum un adversar care pleacă de la rea-credinţă. Dacă cineva îţi arată că are încredere în tine, te face să te simţi responsabil şi o să vrei să arăţi că eşti. Se schimbă absolut orice dacă se schimbă abordarea. Cei de rea-credinţă găsesc oricum calea, nu reglementezi tu pe nimeni de rea-credinţă de încercarea lui de a ocoli legea. Dar îngrădeşti şi insulţi pe toţi care sunt de bună-cuviinţă. Nu poate fi acesta ţelul unei guvernări. Nu cred în asta. Trebuie să ajungem la un schimb de gândire, să nu mai existe "nu vă supăraţi", poate doar de cealaltă parte.

Reporter: Vă mulţumesc!