English
Reporter: Cum aţi descrie evoluţia pieţei locale a fondurilor de investiţii în anul 2021, în general, şi a celor administrate de Erste Asset Management în special?
Horia Braun Erdei: Piaţa locală de fonduri a revenit pe creştere în anul 2021, după un 2020 marcat de ieşirile intempestive din prima lună în care pandemia de Covid-19 a lovit România. Activele nete ale fondurilor administrate de membrii Asociaţiei Administratorilor de Fonduri se situau, conform comunicatului Asociaţiei aferent lunii noiembrie 2021, cu 13,5% peste nivelul de la finalul anului 2020. Din ce putem deduce în baza cifrelor agregate publicate de Asociaţie, creşterea pare să fi fost susţinută deopotrivă de intrările nete în fonduri, precum şi de performanţa investiţională agregată a fondurilor locale. În cazul Erste Asset Management, aveam până la finalul lunii noiembrie o creştere de circa 17% a activelor pe toate liniile de business, care cuprind atât administrarea fondurilor locale şi administrarea portofoliilor individuale, cât şi susţinerea distribuţiei pe piaţa din România a fondurilor Erste Asset Management administrate de entitatea din Austria.
Reporter: Sunt aproape doi ani de când pandemia Covid-19 s-a răspândit în întreaga lume, aducând schimbări importante în economii şi societăţi în ansamblu. Care sunt cele mai imporante schimbări pe care le-aţi identificat în această perioadă în rândul clienţilor Erste? Cum explicaţi tendinţele?
Horia Braun Erdei: După o scurtă perioadă în care reacţia a fost oarecum de panică, sunt de părere că, atât clienţii Erste, ca de altfel întreaga comunitate a investitorilor, au avut un comportament raţional, date fiind condiţiile de pandemie, caracterizate prin restricţii privind mobilitatea. O tendinţă clar identificată a fost aceea a creşterii ratei de economisire, fie din motive de precauţie, fie din motive obiective ce ţin de imposibilitatea cheltuirii veniturilor pe bunuri şi, mai ales, servicii, ca urmare a restricţiilor. Creşterea economisirii a susţinut şi revenirea apetitului pentru investiţii, întâi pe zona de investiţii în obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, iar pe parcursul anului 2021 a crescut semnificativ şi interesul pentru investiţii mai riscante, în cazul nostru, pentru fonduri cu investiţii parţiale sau preponderente în acţiuni. Această din urmă tendinţă a venit şi pe fondul recrudescenţei fenomenului inflaţionist pe parcursul anului 2021, fapt ce a făcut ca multe persoane să conştientizeze riscul de erodare a puterii de cumpărare a economiilor deţinute pasiv în numerar, conturi curente, conturi de economii şi chiar depozite bancare.
Reporter: Care este scenariul de bază al echipei de la Erste Asset Management pentru pieţele de acţiuni în anul 2022? Credeţi că vor există diferenţe semnificative între pieţele din Statele Unite, cele din Europa şi cele emergente ?
Horia Braun Erdei: Scenariul nostru de bază rămâne unul constructiv pentru pieţele de acţiuni şi în 2022, fiind bazat pe asumpţia continuării fazei ascendente a noului ciclu economic lansat după scurta recesiune indusă de apariţia pandemiei. Dacă economiile vor continua să crească într-un ritm susţinut - chiar dacă redus faţă de cel din 2021 în ansamblul său - profiturile companiilor vor continua să urce, ceea ce va susţine pieţele de acţiuni atât prin intermediul plăţilor de dividende, cât şi prin susţinerea evaluărilor de preţ actuale. Ne aşteptăm însă ca episoadele de volatilitate crescută, inclusiv corecţiile sporadice ale pieţei, să se înmulţească, în condiţiile în care băncile centrale vor accelera restrângerea stimulilor monetari, slăbind plasa de siguranţă a lichidităţii care a fost întinsă de acestea pentru pieţe în ultimul an şi jumătate. În ceea ce priveşte performanţele pe diverse pieţe, în mod normal fazele diferite ale mediului economic şi ale celui monetar, alături de evaluările diferite de pe diverse pieţe (mai ridicate în SUA şi mai moderate în Europa şi, mai ales, pe pieţele emergente) ar justifica diferenţe de performanţă semnificative pe pieţele menţionate - mai slabe în SUA şi mai viguroase în special în Europa. În realitate însă, pieţele sunt puternic influenţate de aşa-numitul sentiment de risc al investitorilor, care tinde să fie predispus la contagiune rapidă pe diverse pieţe regionale. Ne vom uita aşadar atent la sentimentul investitorilor din SUA, care tinde să fie farul după care se ghidează percepţia de risc a pieţelor globale.
Reporter: Traversăm o perioadă în care ne confruntăm cu două probleme - inflaţia, ce erodează masiv puterea de cumpărare a banilor dacă nu sunt investiţi şi evaluările foarte ridicate, cel puţin în pieţele americane, fapt care sporeşte riscul unei corecţii severe. Cum credeţi că poate fi rezolvată această dilemă din punctul de vedere al investitorilor ?
Horia Braun Erdei: Cheia de rezolvare a dilemei investitorilor - în special a celor de pe pieţele de acţiuni - o reprezintă nivelul şi evoluţia gradului acomodativ al politicilor de lichiditate şi dobânzi, iar variabila esenţială de urmărit este rata reală a dobânzii din pieţele dezvoltate precum SUA sau zona euro. Se prefigurează o creştere a acestei rate reale a dobânzii, atât prin prisma unei creşteri nominale a dobânzilor - prefigurate mai ales în SUA - cât şi prin prisma atenuării presiunilor inflaţioniste, în special în partea a doua a anului 2022. Această creştere este deja anticipată de investitori şi, dacă aceasta se va derula în parametrii predictibili, nu cred că vor exista mari corecţii în pieţe. Cum însă puţine lucruri sunt cu adevărat predictibile atunci când economia e lovită de şocuri precum cele cu care ne-am confruntat în ultimii doi ani, nervii investitorilor ar putea fi testaţi în mai multe ocazii, pe parcursul anului 2022.
Reporter: Care credeţi că este sau ar trebui să fie întrebarea cheie a investitorilor pentru anul 2022 ?
Horia Braun Erdei: Întrebarea cheie cred că ar trebui să fie cea a relaţiei dintre dobânzi şi inflaţie, unde vom căuta cu toţii un echilibru mulţumitor fără de care vor fi necesare ajustări în portofoliile investitorilor: dacă dobânzile cresc prea mult faţă de inflaţie, va trebui ca investitorii să se mute mai mult către zona de obligaţiuni sigure şi să evite riscul, însă dacă dobânzile cresc prea puţin sau inflaţia accelerează, instrumentele de tipul obligaţiunilor vor rămâne în dizgraţie şi investitorii vor fi nevoiţi să se expună mai mult în zona de risc. În acelaşi timp însă, pe termen mai lung orice investitor trebuie să-şi pună o întrebare cheie: este investiţia mea susţinută la preţurile actuale de nişte fundamente economice solide? Dacă răspunsul este unul onest afirmativ, e ok, dacă nu, orice investitor trebuie să fie conştient că este vulnerabil la schimbările de sentiment şi de direcţie a fluxurilor de lichidităţi din piaţă.
Reporter: România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte industria fondurilor de investiţii, atât din punctul de vedere al valorii activelor administate, cât şi a ponderii în PIB şi a numărului de investitori raportat la populaţie. Cum credeţi că poate fi schimbată această situaţie?
Horia Braun Erdei: Penetrarea industriei fondurilor este într-adevăr foarte redusă în România şi sunt multe motive pentru această situaţie, pornind de la istoria zbuciumată din anii '90 care şi-a lăsat amprenta asupra mentalului colectiv, continuând cu întreţinerea unei culturi de evitare a riscului financiar şi a unui mediu al dobânzilor relativ ridicate, alături de un grad redus de informare legat de subiectul investiţiilor în rândul populaţiei, precum şi lipsa unui interes concret de impulsionare a industriei şi, în general, a pieţei de capital de către autorităţi în ultimii ani. Lucrurile se schimbă încet-încet pe toate planurile menţionate şi sunt convins că penetrarea fondurilor de investiţii va creşte atât ca volum de active, cât şi ca număr de investitori. În condiţiile unei pieţe financiare unice europene, însă, faptul că ritmul schimbărilor este încă destul de lent pe piaţa locală de capital, face ca de această creştere a interesului investitorilor locali să ajungă să beneficieze în mod din ce în ce mai pregnant entităţi din afara României. Mai concret, românii vor investi cu siguranţă tot mai mulţi bani pe pieţele financiare, dar e foarte posibil ca majoritatea acestor bani să finanţeze emitenţi de instrumente financiare din afara României.
Reporter: Care este impactul pe care poate să-l aibă pentru industria fondurilor de investiţii lansarea pieţei de derivate în ţara noastră (conform Planului Strategic al Bursei de Valori Bucureşti, derivatele ar trebui să fie disponibile la BVB până la finele lui 2022)?
Horia Braun Erdei: Nu cred că va exista un impact nemijlocit, însă indirect ar putea apărea un impact benefic, în măsura în care se va îmbunătăţi lichiditatea şi vizibilitatea pieţei bursiere de la Bucureşti, în special pentru investitorii internaţionali. Anvergura creată pieţei locale de capital de către aceştia din urmă poate avea un efect de multiplicare important, stimulând şi prezenţa mai multor emitenţi locali pe piaţă, cât şi, foarte posibil, sporirea interesului investitorilor locali.
Reporter: Cum vedeţi anul 2022 pentru industria fondurilor de investiţii din ţara noastră?
Horia Braun Erdei: Cred şi sper ca anul 2022 să continue tendinţele pozitive ale anului 2021, respectiv de creştere a activelor aflate în administrare, cât şi de diversificare a interesului investitorilor către fonduri şi produse diversificate şi, în general, mai expuse către clasa de active de tipul acţiunilor.
Reporter: Care sunt ţintele Erste Asset Management, în anul viitor ?
Horia Braun Erdei: Ţintele noastre sunt în continuare de a creşte gradul de penetrare a fondurilor şi portofoliilor individuale de investiţii şi de a gestiona în mod responsabil fenomenul de diversificare de la nivelul portofoliilor clienţilor noştri.
Reporter: Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
