HORIA GUSTĂ, DIRECTOR GENERAL CERTINVEST: "Nu există încurajare a pieţei de capital"

Piaţa de capital din ţara noastră nu este încurajată, iar problema porneşte încă de la punctul zero, respectiv de la legislaţie, susţine Horia Gustă, director general al societăţii de administrare a investiţiilor (SAI) Certinvest, prezent ieri la o conferinţă de presă.

Domnia sa a afirmat: "Vorbim despre legislaţie, educaţie şi tehnologie. Aş fi vrut să pun tehnologia prima, dar în România nu este chiar aşa. Legislaţia este punctul zero, punctul de plecare. În Europa sunt 33.500 de fonduri deschise de investiţii (UCITS). În România nu sunt 100. Poate ar trebui lucrat aici. În Europa există 165 SAI-uri, în medie pe ţară, în timp ce în România sunt 18. Restul sunt bănci depozitare, SIF-uri... Aici este rezis­tenţa. Este o rezistenţă între legislaţie, evoluţia tehnologiei şi obiceiurile investitorilor".

Acesta a susţinut că, în ziua de azi, orice cetăţean poa­te să-şi cumpere de pe site-urile online, cu doar trei click-uri, aproape orice, în timp ce pentru a investi online în fonduri de investiţii, procesul durează, în medie, 10 zile lucrătoare.

"Legislaţia noastră este minunată. Sunt transpuse toa­te normele, directivele şi reglementările europene. Cu excepţia online-ului, care este în urmă cu zece ani. Am constatat, în acest an, că 35% din oamenii care intră pe platforma noastră online renunţă (la investiţie) când află cât de complicat este să-ţi faci un contract la distanţă. Mai există un SAI care mi-a transmis că procentul de renunţare este de 50%, asta când intri, constaţi că trebuie să-ţi printezi un contract online, că trebuie să primeşti un contract semnat prin poştă după care să primeşti un al doilea plic cu parolele", a explicat Horia Gustă.

Acesta a adăugat: "Există o posibilitate de a creşte numărul de investitori. În Polonia există obligaţia de a aloca o sumă într-o pensie sau într-un fond. O altă modalitate ar fi, poate, impozitarea diferenţiată în funcţie de durata deţinerii activelor, adică investiţiile pe termen mai lung să fie impozitate mai puţin".

În trecut ar mai fi existat discuţii între societăţile de administrare a investiţiilor şi autorităţi cu privire la stabilirea unor planuri de economisire pe termen lung, res­pectiv o investiţie recurentă, automată, în fonduri mutuale sau pensii facultative, şi introducerea impozitării diferenţiate, reglementatorul arătând deschidere faţă de aceste proiecte, în special pentru flexibilizarea investiţiilor online.

La rândul său, Radu Hanga, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), a explicat: "Autorităţile ştiu că, pe termen lung, vine distribuţia online. Este proiect în lucru. Dacă nu o facem noi, nu-i nicio problemă. O să vină Facebook şi va distribui online fondurile lui JPMorgan sau ale lui Morgan Stanley, iar încet-încet o să rămânem tot mai mult în urmă, noi, jucătorii locali. Lucrăm şi ne aşteptăm să avem, în curând, o legislaţie care să facă mult mai flexibil procesul acesta de investire, pentru a ţine pasul cu tehnologia şi cu ce se întâmplă la nivel global".

Activele fondurilor de investiţii şi-au reluat tendinţa de creştere după o scădere în 2018, şi au ajuns la aproape 44 de miliarde, la jumătatea acestui an, împărţite aproximativ egal între fondurile deschise de investiţii şi fondurile închise de investiţii, care include şi cele cinci SIF-uri şi Fondul Proprietatea.

"Există o revenire a investitorilor către fondurile de acţiuni, avem un plus de aproximativ 30%, şi avem o revenire şi în fondurile de venit fix. La nivel general, în ceea ce priveşte fondurile deschise de investiţii, plusul este de 4% faţă de finalul anului 2018. Încă nu suntem la maximul istoric, dar cred că vom recupera. În ceea ce priveşte performanţa fondurilor de investiţii, fondurile de acţiuni au obţinut randamente, la 12, luni de până la 18,5%, cele diversificate de până la 17%, iar cele de obligaţiuni de până la 5,5%", a declarat Jan Pricop, directorul executiv al AAF.

Totodată, la nivel european, se observă o realocare în fondurile de obligaţiuni şi o uşoară scădere pentru fondurile de acţiuni, în ultimele şase luni, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri.

"Suntem în ultima parte a ciclului economic şi foarte mulţi clienţi instituţionali se mută pe alocări mai sigure", a explicat Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management.

În ceea ce priveşte gradul de penetrare la nivelul produsului intern brut al activelor aflate în gestionarea fondurilor deschise şi alternative de investiţii, în prezent proporţia este la 4,1% din PIB, cu o distribuţie aproape egală între cele două categorii de fonduri. Referitor la popularitatea diverselor categorii de fonduri de investiţii în rândul investitorilor, în ţara noastră situaţia se prezintă diferit faţă de restul Europei, fondurile locale care inves­tesc în piaţa monetară şi în obligaţiuni având o popularitate de circa 90%, faţă de circa 40% în Europa, potrivit lui Jan Pricop.

Cu privire la piaţa mandatelor investiţionale, cele date de investitorii instituţionali, precum companiile de asigurări sau fondurile de pensii, societăţilor de adminis­trare a activelor, ţara noastră nici măcar nu apare în statis­ticile europene.

"În România nu există această deprindere şi cred că va mai dura (mult) până se va ajunge la o astfel de practică în care societăţile care nu au în domeniul lor de activitate administrarea banilor să se ducă către o companie de administrare (pentru plasarea activelor)", a subliniat Dan Popovici, director general OTP Asset Management.

Pe de altă parte, investitorii care îşi plasează banii în fondurile de investiţii sunt în mare parte cei de retail, componenta investitori instituţionali ca pondere în activele fondurilor situându-se pe ultimul loc, în ţara noas­tră, la nivel european, asta şi în contextul în care fondurile de pensii private din ţara noastră au o limitare legislativă care nu le dă voie să investească mai mult de 5% din activele nete în fonduri de investiţii.

La rândul său, Mihai Purcărea a adăugat: "Fondul de pensii al Norvegiei, cel mai mare din lume, face plasamente aproape integral prin mandate. Au câteva lucruri pe care le fac direct, dar departamentul de investiţii (intern) defapt doar monitorizează cum sunt implementate acele mandate şi fac reevaluarea administratorilor".

Acesta a conchis că modelul de succes pentru inves­titorii instituţionali s-a dovedit a fi cel al externalizării efectuării plasamentelor.