IANUARIE FINANCIAR 2020 începe cu desfiinţarea OUG 114

Dacă anul trecut a debutat cu implementarea OUG 114/2018, prima lună a anului în curs a început cu abrogarea mult discutatei Ordonanţe, care a zdruncinat întregul mediu de afaceri.

În primele zile ale lui 2020, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, a anunţat că a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa care elimină "aberaţiile economice" ale OUG 114. Aceasta din urmă a cuprins o serie de măsuri economice controversate, care au fost aspru criticate de mai multe organizaţii şi asociaţii din cadrul mediului de afaceri. Printre principalele modificări ale OUG 114 se numără eliminarea prevederilor care au pus în pericol funcţionarea fondurilor private de pensii şi banii participanţilor la Pilonul 2 de pensii; abrogarea taxei de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din sectorul energetic, care a dus la creşterea preţurilor pentru energie şi utilităţi; desfiinţarea taxei pe activele bancare, care a condus la creşterea costurilor de creditare şi a ratelor bancare. Noua ordonanţă vizează desfiinţarea schemei fictive de finanţare fără resurse bugetare din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, plafonarea indemnizaţiilor pentru demnitari şi a sporurilor din sectorul public la nivelul lunii decembrie din 2019 şi plata activităţilor desfăşurate de militari şi poliţişti în zilele libere sau de sărbătorile legale şi a alocaţiei pentru drepturile de hrană.

• CHF - record peste record, la cinci ani după ce a explodat

La jumătatea lunii trecute s-au împlinit cinci ani de luptă dusă de debitorii împrumutaţi în franci elveţieni (CHF) cu instituţiile de credit, cu ratele bancare, cu legislativul şi cursul valutar, după ce, în 15 ianuarie 2015, moneda elveţiană a explodat neaşteptat, în contextul în care Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a ridicat pragul de 1,2 CHF/Euro, impus în 2011.

Între timp, pe tot parcursul lunii ianuarie, francul a înregistrat recorduri peste recorduri, în ultima zi din ianuarie un CHF valorând 4,4691 lei. În perioada 2007-2008, când băncile au dat credite în CHF, această monedă era cotată la mai puţin de 2 lei.

În aceste condiţii, reprezentanţii Asociaţiei CREDERE ne-au transmis, în 15 ianuarie: "Au trecut nu mai puţin de 5 ani de la momentul exploziei cursului de schimb LEU-CHF, iar situaţia rămâne în continuare una dramatică pentru împrumutaţii în franci elveţieni.

Cursul de schimb afişat de Banca Naţională a României este apropiat de cel din 15 ianuarie 2015, iar specialiştii arată o tendinţă actuală de apreciere a monedei elveţiene. În acest context, debitorii nu exclud noi mişcări sociale care să determine o soluţie legislativă, din moment ce anumite bănci nu sunt dispuse să ofere clienţilor nicio concesie. Pe de altă parte, noi, la CREDERE, am invitat la negociere toate băncile care au acordat împrumuturi în franci elveţieni. Doar două bănci (Banca Transilvania şi OTP Bank) şi-au exprimat intenţia de a identifica soluţii pentru tot portofoliul de credite în franci elveţieni, în timp ce alte bănci (cinci la număr) nu au răspuns invitaţiei transmise. Ne exprimăm încrederea că vom reuşi să punem capăt acestui capitol, însă nu vom reuşi fără sprijinul legislativului şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor".

• MFP a împrumutat 3 miliarde euro de pe pieţele externe

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 3 miliarde euro, în 22 ianuarie, de pe pieţele externe, prin lansarea a două serii noi de obligaţiuni, cu maturităţi de 12 ani şi 30 de ani, în cadrul Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes".

Suma de 3 miliarde euro este egală cu recordul atins în martie anul trecut, în ocazia unui împrumut extern. MFP s-a mai împrumutat de pe pieţele străine în luna iulie a anului trecut, când a obţinut 2 miliarde euro prin vânzarea de eurobonduri cu maturităţi la 12 şi 30 de ani.

Anul trecut, necesarul de finanţare de pe pieţele externe a fost de 4,25 miliarde euro, Guvernul împrumutându-se peste 5 miliarde euro. Pentru anul în curs, necesarul de finanţare în valută din afara ţării este preconizat la 6 miliarde euro.

Emisiunea din ianuarie este administrată de BNP Paribas, Citi, RBI, SocGen şi Unicredit, conform Ordinului de ministru publicat în Monitorul Oficial, care subliniază: "Suma aferentă emisiunii (...) se utilizează pentru finanţarea deficitului bugetar, refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind datoria publică".

• EximBank a finalizat achiziţia Băncii Româneşti

În 23 ianuarie, EximBank a finalizat achiziţia Băncii Româneşti (BROM), oferta înaintată fiind parte a acordului încheiat în luna iunie 2019 între banca românească de stat şi National Bank of Greece (NBG) privind achiziţia participaţiei de 99,28% pe care grupul grecesc îl deţinea în acţionariatul BROM.

Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank, a declarat: "Prin achiziţia Băncii Româneşti, EximBank îşi îmbunătăţeşte serviciile acordate clienţilor locali şi îşi creşte capacitatea de susţinere a dezvoltării economiei româneşti. Cota de piaţă a BROM, un management performant şi un nivel bun de solvabilitate şi lichiditate completează punctele forte ale EximBank, împreună urmând să fim şi mai puternici. Sunt încrezător că toate aceste elemente definitorii, unificate la finalul procesului de integrare ce urmează, vor crea o instituţie de referinţă pe piaţă financiar-bancară ce va răspunde mai bine cerinţelor clienţilor noştri".

J.P. Morgan Securities plc a acţionat în calitate de consultant financiar unic în cadrul tranzacţiei. EximBank a mai fost asistată de către Pricewaterhouse Coopers Management Consultants SRL, în timp ce Linklaters LLP a fost consultantul juridic pe plan internaţional, iar Bulboacă&Asociaţii SCA a asigurat asistenţa juridică pe plan local.

• MFP a anunţat un deficit de 4,6% pentru 2019

În ultima parte a lunii ianuarie, ministrul interimar al Finanţelor Florin Cîţu a anunţat un deficit bugetar de 4,6% din PIB pentru anul trecut, acesta depăşind estimările făcute în rectificarea bugetară din luna noiembrie. Cifrele Ministerului Finanţelor Publice prezentate luna trecută arată o adâncire a deficitului bugetar de la 2,8% în 2018 la 4,6% în 2019.

Florin Cîţu a declarat: "Ţinta stabilită prin ultima rectificare bugetară era de 4,4% din PIB, deficitul în creştere cu 0,2 puncte procentuale din PIB fiind generat de plata a 0,91 miliarde lei pentru stingerea obligaţiilor financiare rezultate din hotărârea arbitrală nr. ARB/05/20 (plata unor despăgubiri către Viorel şi Ioan Micula); cheltuieli suplimentare de 1,3 miliarde de lei în luna decembrie (cheltuieli de capital şi de funcţionare la unităţile administrativ-teritoriale); încasări mai mici cu 1,3 miliarde de lei din dividende suplimentare de la companii naţionale.

Sunt câteva companii şi acolo vom trimite şi echipa de control financiar pentru că există unele neclarităţi - dividendele apar pe hârtie, dar când încerci să le colectezi, ele nu apar ca dividende, sunt altceva, şi atunci trebuie să clarificăm această situaţie. De aici au apărut aceste surprize şi depăşirea ţintei de deficit estimat".

• Hocus-pocus cu alocaţiile copiilor

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în ianuarie, Legea privind dublarea alocaţiilor pentru copii, ulterior fiind prorogată, de către Guvern, aplicarea ei până la începutul lunii august.

Klaus Iohannis a declarat, în ocazia promulgării legii, că aşteaptă soluţii de la Guvern pentru finanţarea acestei măsuri, fiind vorba despre nişte sume care nu sunt prevăzute în buget.

Guvernul a prorogat dublarea alocaţiilor pe motiv că în buget nu au fost cuprinse sumele aferente creşterii. Premierul interimar Ludovic Orban a spus că nu este obligatoriu ca alocaţiile să fie dublate din a doua jumătate a anului, ci că este nevoie de o analiză a fondurilor disponibile la buget. Orban a declarat: "În nicio ţară civilizată din lumea asta, dacă vine un partid şi promite dublarea alocaţiilor, partidul acela nu e luat în serios. Nu există nicăieri în lume să dublezi alocarea alocaţiilor de 2 ori într-un an. Această lege a fost o răzbunare a PSD pe noi".

În prezent, în Parlament se află un proiect legislativ care vizează abrogarea Ordonanţei de Guvern care a prorogat dublarea alocaţiilor copiilor.

• Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin

În 29 ianuarie, Guvernul Orban, demis la moţiunea de zilele trecute, şi-a asumat răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin. În ocazie, Ludovic Orban a spus, în faţa deputaţilor şi senatorilor, că noul act normativ oferă fiecărei comunităţi locale posibilitatea să îşi aleagă primarul prin majoritate de 50% plus unu din numărul total al votanţilor, fapt care le va conferi viitorilor edili o legitimitate mai mare şi le va asigura o majoritate în consiliul local, pe baza căreia să îşi poată implementa proiectele promise în campania electorală.

Ludovic Orban a precizat: "Actualul sistem, pe baza căruia au avut loc alegerile locale din 2016, a dus la alegerea unor primari care nu au obţinut nici măcar 30% din voturi. Aproape 50 de candidaţi au fost aleşi cu mai puţin de 30% din voturile cetăţenilor prezenţi la urne. Avem situaţii în care un primar a fost ales de doar 10% dintre voturile cetăţenilor. Mecanismul de alegere a primarilor trebuie să permită cetăţenilor să aibă o minimă garanţie asupra unei guvernări locale performante. Mecanismul de alegeri cu 50% plus unul permite negocierea unor alianţe politice transparente între partide, alianţe care conferă şi majorităţi în consiliile locale".

Argumentele prezentate de Cabinetul Orban cu privire la alegerea primarilor în urma a două tururi de scrutin au fost desfiinţate de informaţiile cuprinse în moţiunea de cenzură depusă, în 30 ianuarie, de parlamentarii PSD împotriva Guvernului. Social-democraţii au susţinut că, din punct de vedere statistic, noua reglementare nu modifică substanţial procentele prin care partidele ar obţine alte scoruri în alegeri.

Intitulată "Guvernul ORBAN/PNL - privatizarea democraţiei româneşti", moţiunea de cenzură, care a şi trecut, miercuri, a fost semnată de 208 parlamentari PSD şi UDMR.

De menţionat că luna ianuarie nu a avut decât 19 zile lucrătoare, restul de 12 zile până la 31 fiind zile libere (1, 2 şi 24 ianuarie - zile libere legale, 3 ianuarie - declarată de Guvern zi liberă pentru a putea fi făcută punte cu weekend-ul din 4 şi 5, plus cele patru sfârşituri de săptămână din lună, a câte două zile fiecare).