IANUARIE FINANCIAR O lună fierbinte

În pofida frigului şi a stratului gros de gheaţă care a acoperit natura, ianuarie a fost extrem de fierbinte, atât la nivel politic, dar mai ales economic. Prima lună din acest an a debutat furtunos pe ambele planuri. În timp ce, pe scena politică, am marcat preluarea preşedinţiei Consiliului European şi şefii din fruntea ţării au promis consens politic în cele şase luni în care vom conduce Europa, în sectorul economic a avut loc un cutremur odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 114, adopotată pe neaşteptate la finalul lui 2018.

Aceasta i-a luat prin surprindere şi i-a dezamăgit pe majoritatea investitorilor din ţara noastră, mulţi dintre ei anunţând îngheţarea investiţiilor planificate pentru următorii ani.

OUG 114 instituie taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic şi telecom şi impozitează activele din sistemul bancar.

În energie, companiile vor plăti o contribuţie de 2% din cifra de afaceri, iar în telecom această contribuţie este de 3%. Totodată, preţul gazelor şi preţul energiei electrice sunt plafonate la 68 lei/MWh, în perioada 1 aprilie 2019 - 28 februarie 2022.

Guvernul a decis impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie".

În timp ce unii analişti susţin că bugetul de stat are mare nevoie de bani şi de aceea au fost adoptate aceste noi reglementări fiscale, ministerul de Finanţe infirmă acest lucru. De asemenea, Eugen Teodorovici, ministrul de resort, a spus, recent, că s-a încercat în mai multe ocazii şi din mai multe zone, inclusiv din partea unor funcţionari din administraţia publică centrală, blocarea acestei ordonanţe.

• OUG 114 a cutremurat pieţele financiare

Implementarea OUG 114 a fost ca un bulgăre de zăpadă care a atras după sine o întreagă avalanşă.

Prima care a reacţionat a fost piaţa de capital, pe care cutremurul s-a resimţit chiar din prima zi după ce a fost anunţat proiectul de ordonanţă, respectiv 19 decembrie 2018. Tendinţa de scădere a acţiunilor principalelor societăţi listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi a indicilor bursieri a continuat şi în ianuarie, când Banca Transilvania a înregistrat o scădere de 21,7%, iar BRD a scăzut cu 12,28%. Tot în prima lună din acest an, BET a ieşit pe minus cu 5,86%, iar BET FI a înregistrat o evoluţie descendentă de 3,9%.

Nici pieţele valutară şi monetară nu au rămas fără reacţie, în prima zi lucrătoare din ianuarie ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la cele mai multe împrumuturi în lei, scăzând la 2,99%, de la 3,02% în ultima zi a lunii decembrie 2018, urmând să scadă constant o perioadă, până la valorea de 2,90%. În 23 ianuarie, ROBOR la 3 luni a revenit la peste 3%, în 31 ianuarie situându-se la 3,06%.

După ce a izbucnit un întreg scandal în jurul modului în care este calculat acest indice, senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir acuzând băncile că manipulează ROBOR sub supravegherea BNR, presedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a anunţat că declanşează o analiză pe ROBOR.

În acest context şi în condiţiile în care BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 2,5%, moneda naţională s-a depreciat atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar şi franc elveţian (CHF), atingând un minim istoric după altul.

În 25 ianuarie, banca centrală a anunţat un curs de referinţă de 4,7648 lei pentru moneda europeană, dolarul a urcat la 4,2034 lei, iar francul elveţian a fost cotat la 4,2213 lei. În ultima săptămână din luna ianuarie, cursul leu/euro a avut câteva zile de scădere, urmând să crească din nou în 30 şi, res­pectiv, 31 ianuarie, luna încheindu-se cu 4,7546 lei/euro. Francul elveţian a scăzut la 4,1557 lei, iar dolarul american s-a situat la 4,1265 lei, fiind tot în scădere faţă de ziua precedentă.

Şi în jurul cursului de schimb părerile sunt împărţite, unii fiind de părere că BNR a intervenit pe curs, iar alţii că, dimpotrivă, ar fi nevoie de intervenţia băncii centrale în piaţa valutară.

ROBOR ar urca la 6% sau la 7% dacă Banca Naţională a României ar interveni pe piaţa valutară şi ar vinde valută din rezerve, a explicat, recent, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR: "Dacă ar arunca (sume din rezerva valutară n.r.) să vedem ce s-ar întâmpla. Deci venim cu valuta în piaţă, scoatem leii de la investitori, pentru că investitorii care au lei acum şi-ar dori să scape de ei, pentru că asta se întâmplă şi piaţa internaţională - vor să scape de titlurile româneşti, să le schimbe în valută. Dacă Banca Naţională ar scoate prea multă valută în zilele astea când piaţa internaţională face presiune peste piaţa internă, ce s-ar întâmpla? Valuta ar fi în exces, leii investitorilor de pe piaţă ar fi în deficit, dobânzile ar urca, ROBOR s-ar duce peste 5% sau peste 6% sau peste 7%... Intervenţia pe piaţa valutară este ca o operaţie pe creier. Nu poţi să operezi pe creier fără să te gândeşti la consecinţe".

Parlamentarii, dar şi reprezentanţii MFP şi-au îndreptat şi ei atenţia către BNR, ridicând din sprânceană. În aceste condiţii, senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir l-a convocat pe Guvernatorul BNR la comisie să discute despre modul de calcul al indicelui ROBOR şi pe marginea raportului BNR de anul trecut, însă şeful băncii centrale nu a răspuns invitaţiei parlamentarului.

BNR a promis să discute pe marginea efectelor OUG 114 în şedinţele Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.

• Ianuarie aduce un buget optimist

Un alt subiect fierbinte al lunii ianuarie a fost bugetul pentru acest an, care nu a intrat nici până astăzi la vot în Guvern. Postat pe site-ul MFP în ultima zi a lunii ianuarie, bugetul estimat de autorităţi pentru anul în curs este foarte optimist, consideră analiştii economici.

Proiectul de buget pe 2019 este construit pe o valoare estimată a Produsului Intern Brut care depăşeşte pentru prima dată 1000 de miliarde de lei, la o creştere economică de 5,5%, un nivel al datoriei guvernamentale brute de 35,3% şi o inflaţie medie anuală de 2,8%. Deficitul bugetar este preconizat să ajungă la 2,55% din PIB pe metodologia de calcul cash utilizată de FMI şi la 2,57% din PIB pe metodologia ESA - folosită de Comisia Europeană şi care ţine cont şi de angajamentele bugetare.

Calculat pe ESA, deficitul bugetar este estimat la 2,45% pentru 2020, la 2,23% pe 2021, respectiv 1,8% în 2022, conform Raportului de buget pe 2019. Unii analişti consideră că există riscul să ne confruntăm cu o procedură de deficit excesiv din partea CE.

• Epidemie de gripă, declarată la final de Gerar

Luna ianuarie s-a dovedit neagră şi în domeniul sănătăţii, fiind declarată epidemie de gripă la noi în ţară. Mai mult de 50 de persoane care au contaminat virusul gripal au decedat în această primă lună din an.

• Transferuri de 20 milioane euro în sport

Se pare că doar în sport luna lui Gerar a reuşit să aducă zâmbete. Trei jucători autohtoni au reuşit transferuri foarte bune - financiar doi, sportiv unul. După foarte mulţi ani în care sumele pe care se parafau contractele jucătorilor de la noi au cunoscut scăderi constante, cu foarte mici excepţii, anul 2019 a început foarte bine, dacă privim doar partea finanicară a acestor mutări. Nicolae Stanciu, Alexandru Mitriţă şi Tudor Băluţă s-au transferat în ultimele zile, în schimbul lor fiind plătiţi peste 20.000.000 de euro.