iBanFirst: Puterea de stabilire a preţurilor devine factorul-cheie în era post-COVID

În ultimii trei ani, guvernele şi băncile centrale din întreaga lume au injectat o cantitate fără precedent de lichidităţi pentru a preveni un dezastru economic global şi pentru a menţine puterea de cumpărare a populaţiei, potrivit unui comunicat remis redacţiei, astăzi.

Conform comunicatului, campania globală de Quantitative Easing - relaxare cantitativă (care se referă doar la injecţiile băncilor centrale) a ajuns la 12 trilioane de dolari în timpul pandemiei. Aceste măsuri de politică monetară împreună cu întreruperile comerţului global şi ale cererii globale, precum şi războiul din Ucraina, au provocat o inflaţie "permanentă".

În regiunea ECE inflaţia este de două cifre, iar în unele ţări a atins vârful (Republica Cehă, de exemplu). În prezent folosim vechiul manual de luptă împotriva inflaţiei, mai exact, creşterea costului capitalului prin majorarea ratelor dobânzilor şi reducerea lichidităţilor din economie. Începând din octombrie 2022, băncile centrale au retras circa o treime din lichidităţi. Dar reducerea inflaţiei nu este un proces tocmai uşor. În acelaşi timp, Japonia şi China au injectat împreună lichidităţi în valoare de 1 trilion de dolari. Partea pozitivă este că acest lucru a contribuit la menţinerea pieţelor pe linia de plutire. De asemenea, explică parţial apetitul mai mare pentru risc pe piaţa valutară, de la sfârşitul anului 2022 până recent.

Partea negativă este că prezentele condiţii financiare nu sunt suficient de stricte pentru o scădere considerabilă a inflaţiei. În continuare, mediul economic va rămâne dificil, arată sursa.

"Noi credem că inflaţia este parţial structurală - ceea ce explică de ce inflaţia de bază rămâne ridicată în majoritatea ţărilor. Nu ne vom întoarce prea curând la ţinta de inflaţie a băncii centrale, în jur de 2 % sau puţin peste, în funcţie de ţară, deoarece această ţintă nu mai este realistă. Trebuie să învăţăm să ne adaptăm la o lume cu o inflaţie ridicată, ceea ce înseamnă că, pe termen lung, indicele mediu al preţurilor de consum va oscila în jurul valorii de 3-4% pe an în zona euro şi probabil cu unul sau două puncte mai mult în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est", a declarat Johan Gabriels, Regional Director iBanFirst.

Deşi inflaţia ridicată a devenit noua normalitate, acest lucru nu înseamnă că desfăşurarea unei afaceri este imposibilă. Un exemplu elocvent este William E. Simon, fost secretar conservator al Trezoreriei SUA în anii 1970 - o altă perioadă de inflaţie foarte ridicată. William E. Simon este celebru în mediul de afaceri pentru că este unul dintre pionierii achiziţiilor cu efect de levier (LBO) din anii 1980. Aceasta este o tehnică financiară de achiziţionare a unei companii folosind bani împrumutaţi (obligaţiuni sau credite), arată comunicatul.

Odată cu pandemia, războiul din Ucraina şi consecinţele acestora, a apărut o nouă paradigmă economică. Puterea de stabilire a preţurilor a revenit. În mai multe sectoare, creşterile de preţuri au depăşit creşterile de costuri, lucru vizibil în special în regiunea ECE. Cele mai recente date Eurostat, din trimestrul al treilea 2022, arată că excedentul brut de exploatare în sectorul corporatist a crescut cu 34% anual în Ungaria, 22% în Polonia şi 16% în Republica Cehă. Această majorare este cu mult peste rata medie de creştere de 10% pentru Uniunea Europeană şi de doar 8% pentru zona euro. Acest lucru va continua probabil, cel puţin pe termen scurt.

În sondajele PMI din luna februarie, care acoperă Uniunea Europeană, un număr record de antreprenori se aşteaptă la o creştere a preţurilor în sectorul serviciilor în următoarele luni. După cum au subliniat recent Banca Centrală Europeană şi Banca Naţională a Ungariei, ne confruntăm cu o buclă preţ-profit, continuă sursa.

Orice întreprindere poate acum să crească preţurile, lucru benefic pentru marjele de profit. Totuşi, puterea de stabilire a preţurilor depinde de cât de specializată şi internaţionalizată este întreprinderea, fapt care conferă un avantaj companiilor mari.

Concurenţa a scăzut semnificativ în ultimii trei ani, iar companiile europene sunt bine poziţionate pentru a depăşi actualele provocări economice. Nu ne aflăm într-o perioadă de recesiune (cel puţin la nivel continental), ci mai degrabă într-o perioadă de fluctuaţii economice rapide, cu perioade de expansiune şi contracţie. În ciuda creşterii şomajului, acesta rămâne relativ scăzut, deoarece companiile sunt reticente în a-şi concedia angajaţii pe care i-au recrutat cu greu.

"Ne aflăm într-un context în care liderii trebuie să gândească inovator, iar companiile trebuie să dea dovadă de flexibilitate, în special în ceea ce priveşte organizarea muncii şi lanţurile de aprovizionare, exact ceea ce s-a făcut în perioada Covid", se arată în sursă.

Pentru companiile din Europa Centrală şi de Est, există o altă veste bună. România ar putea trece la moneda unică europeană în 2026, iar Bulgaria în 2025. Pe termen scurt, adoptarea euro va genera costuri unice pentru întreprinzători. Costul aderării la moneda euro ar putea fi cuprins iniţial între 0,3 şi 0,8 % din PIB, însă acesta poate fi redus. O perioadă scurtă de dublă circulaţie ar trebui să minimizeze costurile pentru retaileri, de exemplu.

Pe termen lung, adoptarea monedei euro este în întregime benefică, deoarece va facilita afluxul de investiţii străine în cele două ţări. Intrarea în zona euro va creşte semnificativ stabilitatea acestora, aşa cum este percepută de investitorii străini. De asemenea, investitorii vor economisi costurile de tranzacţie. iBanFirst estimează că investiţiile străine directe vor fi una dintre forţele motrice pentru creşterea comerţului extern.

Conform calculelor analiştilor, creşterea comerţului extern cu 1% în România şi în Bulgaria ar putea creşte PIB-ul cu o treime de punct procentual. Pe termen lung, acest lucru ar putea însemna o creştere totală a PIB-ului între 7 - 20%. Desigur, o astfel de creştere va avea loc treptat şi va depinde de situaţia macroeconomică generală. În ciuda riscurilor tot mai mari (în special în ceea ce priveşte rezistenţa sistemului bancar), companiile din ECE sunt bine poziţionate pentru a opera în contextul incert actual, încheie comunicatul.