ÎCCJ demontează afirmaţiile lui Dragnea

• 89 de judecători de la Înalta Curte se pot pensiona conform noii legi

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) demontează încă o dată informaţiile prezentate de Liviu Dragnea, liderul PSD, şi de presa de casă a social-democraţilor.

Amintim că Liviu Dragnea l-a criticat public, în 22 iulie, pe magistratul Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi, care a solicitat judecătorilor din cadrul acestei instanţe să motiveze, până la data de 1 septembrie 2018, toate sentinţele care au fost apelate. Şefului PSD i s-a părut suspectă această grabă, dat fiind faptul că instanţa de fond din cadrul ÎCCJ tocmai îl condamnase, în 21 iunie, la 3 ani şi 6 luni de închisoare, pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a judeţului Teleorman. Totodată, Liviu Drag­nea a susţinut că magistraţii nu pot motiva toate sentinţele pronunţate, acestea fiind foarte multe.

În urma unei solicitări formulate de ziarul "BURSA", ÎCCJ arată că, până la 1 septembrie 2018, doar şase sentinţe penale date de către completul de trei judecători trebuie motivate, deoarece până la 1 iulie doar atâtea fuseseră apelate. Conform răspunsului pe care l-am primit de la Înalta Curte, numărul sentinţelor pronunţate în primă instanţă, în completele de trei judecători, până la data de 1 iulie 2018, este de 27, dintre care doar 6 au fost apelate. Pentru că preşedintele Cristina Tarcea a solicitat magistraţilor să motiveze până la 1 septembrie toate deciziile apelate, reiese că doar cele şase sentinţe se supun cerinţei formulate de şefa ÎCCJ.

Înalta Curte ne-a răspuns şi cu privire la numărul dosarelor privind săvârşirea de abuz în serviciu ori neglijenţă în serviciu sau instigarea la săvârşirea acestor infracţiuni aflate pe rolul instanţei de fond alcătuite din completele de trei judecători.

Menţionăm că Liviu Dragnea, şeful PSD, a susţinut la mitingul din 9 iunie că zeci de mii de români sunt urmăriţi penal în instanţă pentru abuz în serviciu.

La data de 1 iulie 2018, pe rolul instanţei de fond din cadrul Secţiei Penale a ÎCCJ se aflau opt dosare penale privind săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu sau instigare la comiterea acestor infracţiuni. Înalta Curte mai precizează că, în privinţa dosarelor de corupţie înregistrate pe rolul Secţiei Penale, cel mai vechi datează din 9 decembrie 2015.

Pentru ca dosarele penale să nu mai treneze în instanţă şi pentru asigurarea principiului celerităţii procesului penal, Înalta Curte a încheiat contracte de comodat cu Tribunalul Bucureşti şi Curtea Militară de Apel Bucureşti pentru închirierea unor săli de judecată în vederea acordării de termene rapide în dosarele de mare corupţie. De asemenea, ÎCCJ a sprijinit organizarea examenelor de promovare la instanţa supremă a judecătorilor specializaţi în materie penală, a magistraţilor asis­tenţi şi grefierilor. Totodată, Colegiul de Conducere al ÎCCJ a aprobat măsuri de organizare a şedinţelor de judecată la nivelul Secţiei Penale şi completelor de 5 judecători (instanţele de apel) în materie penală. Astfel, au fost luate măsuri cu privire la compunerea completelor, la planificările în şedinţele de judecată, precum şi la planificările de permanenţă.

• Risc crescut de lipsă de personal la Înalta Curte

Una dintre problemele cu care s-ar putea confrunta ÎCCJ odată cu intrarea în vigoare a modificărilor privind legile de organizare judecătorească şi a legii privind statutul magistraţilor o reprezintă pensionarea magistraţilor care au peste 20 de ani vechime în func­ţie.

Conform răspunsului primit de la Înalta Curte, în acest moment 89 de judecători se încadrează în categoria magistraţilor, cu peste 20 de ani vechime în funcţie. Dacă toţi aceştia ar decide peste noapte că vor să se pensioneze, am asista la o depopulare a ÎCCJ şi la o tergiversare a dosarelor, atât în materie penală, cât şi în materie civilă, aflate pe rolul Înaltei Curţi. Dosarele ar fi amânate până când se va completa schema de personal şi vor fi întocmite completele de trei şi de cinci judecători.

O altă problemă ar putea interveni în dosarele penale şi îndeosebi în dosarele de mare corupţie, unde schimbarea membrilor completului ar duce la reluarea întregului proces penal, deoarece la pronunţarea unei sentinţe toţi magistraţii trebuie să fi participat la cercetarea cauzei, la administrarea şi dezbaterea probelor.

Practic, noua modificare intrată în vigoare privind pensionarea magistraţilor se constituie într-o frână privind activitatea Înaltei Curţi, dacă Ministerul Justiţiei şi CSM nu vor organiza rapid concursurile de promovare a magistraţilor din teritoriu către ÎCCJ.

De toată această situaţie vor profita din plin politicienii implicaţi în dosare de corupţie, printre care se numără şi Liviu Dragnea, şeful PSD.