Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri, de pe piaţa internă, 1,24 miliarde de euro prin două emisiuni locale de titluri de stat denominate în moneda euro, potrivit datelor de pe site-ul Băncii Naţionale a României (BNR). Finanţele au adăugat recent cele două emisiuni de obligaţiuni în euro pe plan local în calendarul lunii februarie în contextul în care pe 26 februarie ajung la scadenţă obligaţiuni în euro emise pe piaţa internă de 2,12 miliarde euro (vezi grafic).
Pe licitaţia de obligaţiuni cu scadenţa decembrie 2023 Finanţele au atras 309,7 milioane de euro la un randament mediu/maxim de 0,09%/0,10%, în scădere cu 89 de puncte de bază faţă de licitaţia similară din august 2020. În noiembrie 2019, pe aceeaşi scadenţă, randamentul mediu de împrumut era de 0,31%. Cererea investitorilor pe această emisiune a fost de 867 milioane de euro.
În acelaşi timp, pe obligaţiunile în euro cu maturitatea august 2026 (5 ani), Ministerul de Finanţe a atras 936 milioane de euro la un randament mediu/maxim de 0,65%/0,66%. Aceasta a fost prima licitaţie a Finanţelor pe scadenţa respectivă, iar cererea a fost de 1,4 miliarde de euro. Guvernul a profitat practic de lichiditatea bună din sectorul bancar şi implicit de cererea solidă în condiţiile în care ambele licitaţii aveau o valoare prin prospect de doar 200 de milioane de euro.
"Credem că ar trebui realizat un echilibru între diminuarea riscului valutar dat de ponderea mare a datoriei în valută în total datorie publică pe standarde europene (50,3% în noiembrie 2020) şi nevoia consolidării rezervei de lichiditate în valută la dispoziţia ministerului", notau analiştii BCR într-un raport de analiză publicat înainte de licitaţii.
Aceasta au fost şi prima licitaţii în valută ţinute în acest an de Ministerul de Finanţe. Ieri, pe piaţa secundară a titlurilor de stat, rata de dobândă pe scadenţa 10 ani a crescut marginal la 2,68% de la un nivel de 2,655% atins marţi, acesta din urmă fiind cel mai redus nivel din prima jumătate a lunii februarie 2015 încoace.
Amintim că sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 8,3 miliarde de lei în ianuarie. Revenirea pe surplus a poziţiei de lichiditate după 11 luni de deficit a permis reducerea dobânzilor din piaţă (ROBOR) şi scăderea randamentelor de împrumut ale statului, reduceri asistate de banca centrală prin scăderea dobânzilor în şedinţa din 15 ianuarie.